Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Strategia pentru tineret

Viața Medicală
Dr. Alina Ioana DIDA luni, 28 octombrie 2013
   La sfârşitul lunii septembrie, Ministerul Tineretului şi Sportului a lansat în dezbatere publică Strategia Naţională pentru Tineret 2014–2020; sunt două aspecte asupra cărora vreau să mă opresc.
   Pornind de la faptul că în România natalitatea s-a redus drastic în ultimii 23 de ani, iar aceasta, alături de emigraţie, a condus la dezechilibre majore în sistemele de educaţie, pe piaţa muncii, în sistemul de protecţie socială, ca şi în evoluţia structurii populaţiei României, reducerea numărului de tineri trebuie să creeze îngrijorare şi în rândul profesioniştilor din sănătate, care au posibilitatea să înţeleagă mai repede unele fenomene.

 

   Reiau aici câteva scurte fragmente din Strategie:
  În România sunt o serie de fenomene care indică insuficienţa planificării familiale şi a educaţiei pentru sănătatea reproducerii, în special pentru categoriile vulnerabile social.
  Aproape unul din zece copii a fost născut în 2010 de o tânără cu vârsta între 15 şi 19 ani.
  Tinerele de 15–19 ani au contribuit (sic, n.n.) în medie, în ultimii ani, cu aproximativ 10% la totalul avorturilor înregistrate anual.
  Ponderea naşterilor în afara căsătoriei aproape s-a dublat în ultimii 20 de ani (de la 15% în 1992 la 27,7% în 2010).
  Incidenţa suicidului la tinerii de 15–19 ani a fost de 6,3 decese la 100.000 de locuitori în 2011, cu aproximativ 50% peste media europeană în 2010. În România există o tendinţă de creştere cu 7,2% faţă de 2005, în contextul unui uşor declin înregistrat la nivelul UE.

   Obiectivul general al Strategiei este susţinerea participării active a tinerilor la viaţa economică, socială, culturală şi politică a ţării.
   Una dintre direcţiile de acţiune va fi „facilitarea accesului tinerilor la serviciile de sănătate, făcându-le mult mai prietenoase faţă de pacienţi“, alta – „încurajarea realizării educaţiei de la egal la egal pentru sănătate prin susţinerea proiectelor de prevenire a bolilor cu transmitere sexuală şi atenuare a impactului infecţiei cu HIV“.
   Primul aspect. În prezent, copiii cu vârste cuprinse între 16 şi 18 ani pot, conform legii, să se prezinte la medic fără un părinte doar pentru probleme de sănătate a reproducerii şi sexualitate. Avorturile la cerere se pot face de la 16 ani fără semnătura părintelui; de aici cifra de 10% dintre avorturi la fete sub 18 ani (şi problemele de sănătate subsecvente). Toate avorturile la cerere sunt decontate din bugetul asigurărilor sociale de stat; coplata e de 200 de lei. În condiţiile în care Programul de fertilizare in vitro (FIV) decontat de Casă a început în iunie pentru 2013, din lipsa fondurilor, iar FIV se decontează doar dacă se finalizează cu o naştere (cu un copil), se pune întrebarea: care este obiectivul alocării banilor din sănătate (cel puţin pentru problemele de reproducere) într-o ţară cu deficit demografic? Statul plăteşte circa cinci milioane de euro pe an pentru avorturi, conform unui studiu din 2012, care e măcar orientativ, deşi nu e făcut de un institut de sănătate publică. De altfel, nici nu avem un asemenea studiu, ceea ce arată cât de liniştiţi suntem în faţa iernii demografice.
   În ceea ce priveşte termenul „prietenos“ folosit mai sus, el este valabil şi acum, întrucât medicul specialist nu eliberează un document medico-legal de efectuare a întreruperii de sarcină, indiferent de vârsta pacientei. (Am observat acest lucru ca medic de familie în Bucureşti; legea bunului-simţ, care ne spune să eliberăm documente când îi facem o procedură pacientului, este ignorată.) Acelaşi termen mă duce cu gândul şi la propunerile de a deconta mijloace contraceptive din banii asiguraţilor (la stat) şi de a le distribui minorilor fără acordul părinţilor, făcute de curând şi la Bruxelles.
   Al doilea aspect. O altă direcţie de acţiune cuprinde „promovarea unui pachet integrat dedicat tinerilor, de educaţie pentru sănătate şi educaţie sexuală“ şi „elaborarea unui set de măsuri de conştientizare şi planificare familială dedicată tinerelor din categorii vulnerabile sociale în risc de a naşte precoce“. De curând, OMS a publicat un ghid pentru predarea educaţiei sexuale începând din grădiniţă, care necesită un stomac tare pentru a fi citit. Acest ghid, mult contestat, dar în vigoare, şi o serie de politici elaborate la Bruxelles trebuie dezbătute şi de Ministerul Tineretului, care riscă să rămână fără „obiect“ de activitate. Dar cei care trebuie să deschidă dezbaterea sunt profesioniştii din sănătate şi educaţie, care, dacă nu mai sunt tineri, au datoria să fie înţelepţi, măcar pentru viitorul lor de pensionari.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.