Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Soluții pentru reducerea migrației

Viața Medicală
Prof. dr. Bogdan O. POPESCU marţi, 9 august 2016
Viața Medicală
Prof. dr. Cătălina POIANĂ marţi, 9 august 2016
     Un sondaj de opinie recent, realizat de Fundația Colegiului Medicilor din Municipiul București, arată că o treime din medicii tineri respondenți sunt deja hotărâți să părăsească România. Încă jumătate din totalul acestora ia în considerare să plece la un moment dat. Această situație este mai mult decât îngrijorătoare pentru viitorul imediat al funcționării sistemului de sănătate din România și necesită măsuri puternice și rapide pentru a stimula medicii să rămână în țară.
     Un medic are o valoare pe piața acestei lumi deschise, din care trebuie să ne bucurăm că facem parte. Valoarea provine din efortul individual și sprijinul pe care i l-a dat țara care l-a format. În final, el valorează – să spunem pentru un tânăr specialist – 4.000 de euro pe lună în Franța sau Germania și cca 2.000 de lei pe lună în România. Care sunt condițiile pentru ca acest medic să rămână în România să muncească în sistemul de stat? Probabil că trebuie să se îndeplinească cumulativ, următoarele condiții: să aibă un loc de muncă pentru care să poată concura; să primească o recompensă salarială rezonabilă, care să îi permită să desfășoare activitatea și să își poată întemeia o familie cu o perspectivă de dezvoltare decentă; să găsească la locul de muncă posibilități moderne de investigație și tratament; să aibă acces la educație medicală continuă de calitate, la nivel european, iar ascensiunea în carieră să se facă doar pe baza meritelor; cadrul legal de desfășurare a activității să fie clar și coerent.
     Locurile de muncă în sistemul sanitar de stat. După informările făcute publice de MS și Colegiul Medicilor din România (CMR), vorbim despre un deficit de mii de medici, accentuat în ultima decadă de migrația care depășește numărul tinerilor specialiști care se formează. Migrația este prezentă și în rândul rezidenților și al tinerilor specialiști, pe mai multe paliere de dezvoltare a unei cariere în străinătate. Cu toate acestea, majoritatea locurilor de muncă disponibile în țară sunt în regiuni puțin atractive din punctul de vedere al dezvoltării economice, profesionale și culturale. De-a lungul timpului s-au încercat timid soluții de compensare a acestei situații (gen rezidențiat pe post sau acordarea anumitor facilități sociale), care nu au funcționat.
     Dacă în zonele pe care le-am menționat lipsesc medicii, altele sunt „suprapopulate“, iar medicii tineri nu găsesc loc de muncă. În aceste zone, problema și-ar găsi rapid o rezolvare dacă: s-ar crea locuri de muncă pentru tineri; s-ar contura norme metodologice coerente de aplicare a articolului 391 modificat din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, privitor la prelungirea activității peste vârsta de 65 de ani pentru medicii care își desfășoară activitatea în relație contractuală cu casa. Ministerul Sănătății (MS) ar trebui să regândească un sistem eficient de stimulare, în parteneriat cu administrațiile locale, unitățile sanitare din zonă și colegiile regionale ale medicilor.
     Salariile trebuiau de mult crescute consistent, pentru toate categoriile de medici care lucrează în unitățile de stat. S-a făcut un progres în acest sens, chiar recent a fost votată o nouă modificare legislativă privind creșterea veniturilor medicilor care efectuează gărzi, care nu este însă clar dacă va putea fi aplicată. Având în vedere limitările bugetului de stat, pentru a compensa veniturile mici de la stat în comparație cu cele din sistemul privat, trebuie clarificate legislativ și administrativ toate celelalte posibilități de a desfășura alte activități pe lângă activitatea de bază. În orașele mari, medici care lucrează la stat colaborează și cu unități medicale private. Există posibilitatea de a desfășura activitate medicală suplimentară prin cabinete medicale individuale. În acest tip de situație au apărut adesea suspiciuni că anumiți medici au îndrumat pacienți dinspre unitatea de stat către cea privată. De aceea, considerăm că medicii sunt vulnerabili prin neprecizarea clară a condițiilor în care își pot extinde sfera de activități pentru a realiza câștiguri suplimentare, situație care trebuie să fie în strategia actuală a Ministerului Sănătății.
     Climatul de muncă, însoțit de o echipare tehnologică adecvată nivelului unității sanitare respective, ține atât de strategia de investiții a MS și a administrațiilor locale, dar și de managerii de spitale. Recent, MS a anunțat o regândire a sistemului de investiții, care ar trebui să fie supusă unei dezbateri publice eficiente, astfel încât, în final, banii să se transforme în tehnologie adecvată și eficient folosită în unitățile sanitare unde este necesară și unde există resursa umană capabilă să o utilizeze în folosul pacienților. Fiecare secție de spital trebuie să aibă un plan de dezvoltare clar argumentat, managerii să integreze planurile de dezvoltare ale secțiilor, iar MS și administrațiile locale să aibă reguli clare de prioritizare. În localități mici, accesul la telemedicină poate fi un sprijin.
     Accesul tinerilor specialiști la educație medicală continuă de calitate, la nivel european, trebuie asigurat din resurse transparente, cu reglementarea clară a raporturilor cu companiile farmaceutice. Recent, Colegiul Medicilor din Municipiul București a lansat propuneri și o dezbatere pe această temă, urmând ca la nivelul CMR și MS să se încerce promovarea unor reglementări în acest sens, care să permită finanțarea educației medicale continue la cel mai performant nivel, inclusiv cu recompensarea rezonabilă a experților implicați.
     Cadrul legislativ trebuie să fie clar și coerent, întrucât niciun medic nu își dorește să desfășoare activități care să poată fi chestionate legal. În lege trebuie responsabilizați, dar și protejați toți actorii care participă la sistemul de sănătate, de la pacient, medic, asistente până la șefi de secții și manageri.
     Nu în ultimul rând, trebuie menționat că migrația se constată și la nivelul medicilor maturi, cu experiență bogată profesională. Este vorba și de migrație internă (de la stat către unități private) și externă (în principal către state europene). În acest caz, mulți profesioniști de la stat întâmpină problemele enumerate mai sus, dar și încălcarea demnității profesionale și agresiuni de felurite tipuri, din ce în ce mai des.
     Vom reuși oare să transformăm sistemul de sănătate din România într-unul eficient, echitabil și care să aducă satisfacție atât pacienților, cât și corpului medical? Sau acceptăm să se contureze imaginea medicului tânăr român ca a unui om bine pregătit, însă cu haine rupte, ponosite, slab și trist, într-o mână ținând o carte și în cealaltă o valiză? Credem că depinde de fiecare dintre noi.


Abonament VM 600x600-01 v3b

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Până la 31 decembrie 2020, ai reducere la prețul abonamentului pe 12 luni și ceva în plus:
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.