Newsflash
OPINII

Societatea Română de Chirurgie – punte de legătură cu medicina europeană

Societatea Română de Chirurgie – punte de legătură cu medicina europeană
     Societatea de Chirurgie din București s-a constituit la 11 februarie 1898 și este prima societate științifică de specialitate (de profil) înființată în spațiul bucureștean, apariția sa făcând parte din procesul complex al modernizării medicinii românești. Alături de chirurgia practicată de medici în vârstă, spre sfârșitul secolului XIX se afirmă elemente tinere care reușesc să aducă noul în chirurgia românească. Înființarea Societății de Chirurgie corespunde spiritului novator al generației tinere, care a respectat cu venerație trecutul și a pornit cu cei în vârstă la o colaborare rodnică pe tărâm organizatoric și științific. Mai toți se formaseră și se specializaseră în centre redutabile ale medicinii europene apusene și vedeau în continuarea acestor legături chezășia progresului chirurgiei românești.
     Societatea de Chirurgie și-a găsit menirea istorică în a fi fermentul progresului științific în acest domeniu al medicinii românești. Printre multiplele funcții ale acestei societăți a fost și aceea de a realiza legătura permanentă a chirurgiei românești cu medicina europeană. Datele dezvoltate în cele ce urmează fundamentează afirmația noastră.

 

Personalități europene în Societatea de Chirurgie

 

     Locul privilegiat prevăzut de statut pentru membrii străini. Dacă la începutul constituirii societății numărul membrilor români era stabilit prin statut la 30 (număr fix), al celor străini nu era limitat, dovedindu-se tocmai dorința lărgirii permanente a acestei punți de legătură. Din câte cunoaștem, această prevedere este unică în statutele societăților științifice medicale românești. Printre marile personalități europene care au fost membri ai Societății Române de Chirurgie, în prima parte a activității acesteia, s-au aflat profesorii Jean-Louis Faure, Louis Ombrédanne, Henri Albert Hartmann, Paraschiv Stoianov ș.a.
     A doua prevedere importantă din statutele societății a fost aceea de a se edita un buletin în limba franceză: Bulletins et mémoires de la Société de chirurgie de Bucarest, cu scopul de a asigura în întreaga Europă cunoașterea activității chirurgilor români. Buletinul (în limba franceză și inclus în Revista Chirurgia) a apărut, cu mari greutăți financiare și cu întreruperi, până în 1948. Atât cât a fost posibil, Buletinul a fost o prezență benefică în circuitul informațional european, în unele perioade istorice fiind singura publicație de specialitate chirurgicală ce ajungea în Europa.

 

Lărgirea bazei de membri

 

     Este bine să cunoaștem și să reținem entuziasmul ce a caracterizat activitatea acestei Societăți atât pe plan intern, cât și european. La cinci ani de la înființare, în raportul de activitate pe anul 1904, se evidenția cu putere această trăsătură creatoare a societății care răspundea menirii ei de a fi „o tribună deschisă pentru toți chirurgii care doresc să lucreze și o autoritate care reprezintă toată mișcarea chirurgicală a țării“ (Revista de Chirurgie, nr. 2, 1904). Începea acum etapa de „lărgire a bazei teritoriale“, constatându-se că, după acești câțiva ani de început, s-a realizat, în cadrul societății, o cuprinzătoare participare a chirurgilor din întreaga țară și trainice legături științifice cu medicina europeană.
     În ședința Societății de Chirurgie din 11 februarie 1934, profesorul Traian Nasta, președintele de atunci, făcând bilanțul științific, remarca datoria ce o îndeplinea societatea în redactarea Revistei Chirurgia și a Buletinului în limba franceză. Datorită acestor publicații, „lucrările și comunicările Societății sunt cunoscute în străinătate și numărul de chirurgi români citați în lucrările autorilor din alte țări devine din ce în ce mai mare“. Bulletines et mémoires de la Société de chirurgie de Bucarest realiza, în 1944, schimb cu 22 de reviste străine și 110 personalități medicale de peste hotare.

 

Demonstrații operatorii

 

     O importantă chemare către chirurgii europeni. Când, în 1934, profesorul agregat Iancu Jianu prelua funcția de președinte al Societății de Chirurgie, în cuvântul său de început la solemnitatea respectivă, prezenta „crezul de onoare“ al societății: „Flacăra științei a fost purtată timp de 37 de ani de Societatea de Chirurgie, care a reprezentat cu cinste chirurgia românească. Fără respectul trecutului, nici un progres nu este posibil și veți înțelege perfect de ce gândul meu se îndreaptă spre venerabili președinți dispăruți: Thoma Ionescu, Severeanu, Herescu, Leonte, Nanu, Ernest Juvara, care prin activitatea lor fecundă au contribuit la creșterea prestigiului științific al chirurgiei în patria noastră“. Tot el cerea, în cuvântul său plin de autoritate, colaborare și armonie între toți chirurgii din țară – condiție a progresului științific. Președintele societății române de chirurgie, de la tribuna acestui prestigios for științific românesc, invita chirurgii străini să vină la noi în țară să cunoască nemijlocit activitatea profesională a chirurgilor. Era un veritabil program „de relații cu străinătatea“ propus de profesorul Iancu Jianu: „Vom invita colegii și prietenii noștri chirurgi de peste hotare să vină să opereze la noi, bineînțeles, pe principiul reciprocității. În felul acesta, vom putea perfecționa metodele noastre de muncă, vom face cunoscute chirurgilor străini procedeele noastre originale și vom putea crește încrederea populației în rezultatele frumoase ale chirurgiei românești“.
     Acest deziderat avea să se realizeze într-o foarte mare măsură în anii următori. La congresele naționale de chirurgie, se organizau ședințe operatorii la care erau invitați să asiste participanții străini de la congres. Asemenea ședințe operatorii s-au organizat la Spitalul Colentina (operator profesorul Iancu Jianu), Spitalul Brâncovenesc (prof. dr. Iacob Iacobovici) sau Spitalul Floreasca (dr. Petre Topa). La ședința operatorie de la Spitalul Floreasca, dr. Petre Topa a executat o rezecție de stomac, o operație de gușă și o intervenție pentru apendicită acută.
     De regulă, congresele naționale s-au desfășurat cu participare internațională, fapt ce contribuia la trăinicia acestei punți de legătură. Iată, de pildă, deși în condiții de restriște în relațiile științifice internaționale, la congresul din 1979 au fost prezenți aproape 600 de participanți, din care 36 de chirurgi din Belgia, Bulgaria, Cehoslovacia, RDG, RFG, Italia, Israel, Franța, Polonia, Turcia, Ungaria, Spania, Suedia ș.a.

 

Revista Chirurgia

 

     Un important instrument prin care Societatea de Chirurgie și-a realizat funcția ei de „punte de legătură cu medicina europeană“ a fost Revista Chirurgia. Întemeiată de profesorul Thoma Ionescu în 1897, Chirurgia a fost una dintre revistele cu cea mai puternică personalitate profesională și științifică, cu rolul său istoric jucat în dezvoltarea și afirmarea națională și europeană a Societății Române de Chirurgie. În paginile revistei, în perioade în care documentarea medicală era extrem de greu de realizat, se publicau articole semnate de personalități ale chirurgiei europene din Franța, Germania, Ungaria, Austria, Italia, Iugoslavia, Turcia, Spania sau chiar din America de Nord (SUA) sau America Latină (Argentina).
     Au fost mai multe articole de forță științifică publicate în Chirurgia de prestigioase personalități europene. T. d’Allaines și Ph. Blondeau (Paris) publicau, în 1967, un amplu articol de sinteză: „Bilanțul a 25 de ani de chirurgie a cancerului rectului“. După un scurt istoric al chirurgiei cancerului de rect, autorii au expus propria lor experiență, începând cu anii ʼ30. Era cuprinsă, în acel articol, întreaga experiență a chirurgilor francezi. Revista publica, în 1957, studiul clinic original despre ileocistoplastia de substituție, mijloc de tratament al anumitor tulburări vezicale de origine nervoasă, având ca autori doi reputați specialiști de la Lyon: J. Gilbert și L. Durand. Tot de la Lyon a venit și studiul clinic semnat de o mare personalitate a chirurgiei franceze de atunci, profesorul Pierre Mallet-Guy: „Locul operațiilor de pancreatectomie în stările inflamatorii cronice ale pancreasului“.
     Deosebit de consistentă, mai ales în primele decenii ale apariției revistei, a fost rubrica de referate, în care se relata despre lucrările semnificative publicate în presa franceză, germană, italiană, engleză. Revista a acordat un spațiu generos prezentării conținutului ședințelor științifice ale societăților de profil din Paris, Berlin sau alte centre europene; uneori, au fost publicate integral comunicările și discuțiile de la ședințe importante ale unor societăți chirurgicale savante europene.
     Revista a consacrat câteva numere din 1926 (comasate) memoriei profesorului Thoma Ionescu, decedat la 28 martie. Au fost publicate, alături de articolele autorilor români, cuvântările care l-au omagiat pe marele chirurg român la ședințele comemorative de la facultățile de medicină din Paris, Montpellier, Varșovia, Praga, de la Academia de Medicină din Paris, de la Societatea Regală de Medicină din Londra, de la congresul francez de chirurgie. Personalități ale chirurgiei europene au trimis scrisori de omagiere a marelui nostru chirurg.

 

București via Lyon

 

     Au fost organizate numeroase simpozioane, ședințe comune de comunicări ale Societății Române de Chirurgie, cu societăți științifice europene de profil. În 1964, la Lyon, a avut loc ședința comună a celor două societăți, iar în septembrie 1967 o ședință similară a avut loc la București. Au fost prezentate comunicări cu date noi, din domeniul transplantului renal, al indicațiilor și rezultatelor pancreatectomiei stângi în pancreatitele cronice, unele aspecte chirurgicale ale hipertensiunii portale în ciroza biliară ș.a.
Participanți la cursul SRC din 2015; în prim-plan, profesorul F. Lacaine, unul din moderatorii cursului
 
 
   Un amplu cuvânt de deschidere a fost rostit, la începutul ședinței de la București, de profesorul Theodor Burghele, în calitatea sa de președinte al Societății Române de Chirurgie. Profesorul Burghele își exprima convingerea că va urma o întâlnire extrem de benefică între chirurgii celor două societăți, permițând înnoirea și reînnoirea legăturilor științifice care unesc școala medicală românească cu marea școală medicală franceză. După această importantă și semnificativă apreciere, profesorul Burghele făcea o veritabilă incursiune în etapele istorice ale chirurgiei, subliniind cât de mult a evoluat chirurgia în anii ʼ60 față de deceniile anterioare. El a adus un elogiu școlii chirurgicale lyoneze pentru orientarea modernă, de eficiență și prestigiu în chirurgia europeană – școala lioneză a dezvoltat cu succes chirurgia generală, urologia, ortopedia, ginecologia, neurochirurgia, chirurgia cardiovasculară, iar lucrările „ne sunt perfect cunoscute și ne-au fost de un ajutor prețios în pregătirea concursurilor și a cercetării noastre științifice naționale“. Nu a uitat să adauge că Lyonul „ne-a dat un maestru, căruia noi îi păstrăm o caldă amintire, profesorul Jules Guiart, care între anii 1921 și 1930 a fost profesor de istoria medicinii la Cluj“. În încheierea cuvântării sale, profesorul Burghele a mărturisit că „am marele avantaj de a cunoaște personal școala chirurgicală lyoneză, am văzut chirurgii săi la lucru în sălile lor de operație, în laboratoarele lor de cercetare. Desigur, există mai multe stiluri de lucru, dar observându-le cu atenție pe fiecare putem concluziona că fiecare din ele sunt excelente și merită elogiul nostru“.

 

Procedeul Gavriliu

 

     Profesorul Dumitru Vereanu, fost șef al clinicii de chirurgie și ortopedie pediatrică de la Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu“, relatează, în cartea sa „Din amintirile unui chirurg de copii“, despre prima sa ieșire în lumea științifică europeană – punte realizată prin participarea la congresul de chirurgie pediatrică din 1960 la Praga. Cu greu a obținut pașaportul, deși era invitat pe cheltuiala organizatorilor. Acolo a prezentat o contribuție originală românească: esofagoplastia cu tub gastric confecționat din curbura mare a stomacului. Era vorba de procedeul Gavriliu, iar în comunicare se prezentau atât cazurile realizate de profesorul Dan Gavriliu la copii, cât și cele operate și realizate cu foarte bune rezultate de profesorul Vereanu. La congres a cunoscut mulți chirurgi din toată lumea (pe unii îi știa doar din presa de specialitate), dar s-a bucurat în special – după cum își amintește – să îi cunoască „pe profesorul Marcel Févré de la Paris, pe doctorul Waterstone de la Londra și pe Doletzky de la Moscova“. Așa se realiza și întărea puntea de legătură: cunoscând ce era nou în clinicile din Europa și prezentând experiența românească.
     De altfel, profesorul Vereanu scrie despre semnificația de „punte de legătură“ a acelei reuniuni științifice: „Congresul, foarte bine organizat, a fost variat și interesant. Am aflat cu această ocazie că se făcea multă chirurgie urologică, așa cum începusem să fac și eu cu doctorul Coban și m-am bucurat să constat că eram la nivelul mondial al acestei specialități“.

 

Laparoscopia

 

     RevistaChirurgia a sprijinit de fiecare dată „noul“ în chirurgie, dând prioritate articolelor cu cel mai mare grad de originalitate și – atunci când era cazul – realizării de numere tematice. Iată, de pildă, marcat „începutul“ noii terapii operatorii laparoscopice în Chirurgia nr. 2/1997. Profesorul Sergiu Duca (Cluj-Napoca) a fost autorul articolului inaugural: „Trainingul și competența în chirurgia laparoscopică“, formulând credința că chirurgul modern trebuie să aplice cu aceeași pricepere și eficiență procedeele convenționale ca și pe cele laparoscopice. În acest fel, chirurgia generală își va potențializa utilitatea, eficiența, fără a crea o nedorită criză a scindării, pentru că „chirurgia laparoscopică se bazează pe aceleași principii ca și chirurgia convențională, dar ea diferă radical prin mijloacele de realizare“. Profesorul Duca a detaliat maniera în care se poate obține, în etape succesive, competența operatorie necesară. De altfel, prof. dr. E. Târcoveanu atrăsese atenția într-un număr anterior al revistei asupra elementelor de noutate și eficiență ale metodei, dar mai ales asupra responsabilității profesionale pe care o implică laparoscopia, această metodă asimilată așa de rapid din medicina europeană.
     Prima operație laparoscopică din țara noastră (o colecistectomie) a fost efectuată la 3 decembrie 1991 de o echipă de chirurgi constănțeni – prof. dr. Vasile Sârbu, dr. V. Bodnarciuc, alături de prof. dr. Bernard Descottes, din Limoges (Franța).
     Metoda a fost apoi introdusă în practica chirurgicală în anii următori în mod independent și tot cu logistică și training extern la Cluj-Napoca (prof. dr. Sergiu Duca), Iași (prof. dr. E. Târcoveanu), Timișoara (prof. dr. M. Teodorescu), Oradea (prof. dr. N. Ionescu), Sibiu (prof. dr. Z. Popovici) și, pe par­cursul câtorva ani, și în alte spitale județene și orășenești din întreaga țară.

 

Colaborări postdecembriste

 

     Societatea Română de Chirurgie a dezvoltat, în anii de după 1989, cu societăți științifice de profil de peste hotare, ample și rodnice relații de colaborare. Toți președinții societății care au urmat anului 1990 au contribuit la creșterea prestigiului chirurgiei românești și la afirmarea ei pe plan european. Circuitul informațional nu mai are acum, practic, limite artificiale. Peste 20 de personalități europene sunt membri onorifici ai Societății Române de Chirurgie: Michel Huguier (Paris), Henry Bismuth (Paris), Damian Damianov (Sofia), Attila Olah (Ungaria), Christian Meyer (Strasbourg), Eugenio Santoro (Roma), Ronald Merrell (SUA), Miles Irving (Anglia), Vladimir Hotineanu, Gheorghe Ghidirim (Chișinău) ș.a.
     Semnificativă este „substanța“ acestei „noi punți de legătură“ între centrele universitare românești și modernele spitale europene care au primit pentru specializare și perfecționare în metode și ramuri noi ale chirurgiei moderne specialiști care onorează azi servicii de înaltă specialitate din secții chirurgicale ale multor spitale din România.

 

Noile cursuri și congrese

 

     Societatea de chirurgie organizează – cu mare eficiență – forme variate de activități, de la conferințe, schimburi de experiență, cursuri și simpozioane, până la congrese în colaborare cu diferite instituții sau societăți europene de profil. Sunt de subliniat cursurile organizate la București pe probleme actuale ale chirurgiei având conferențiari personalități din diverse domenii ale chirurgiei: urgențele în traumatismele abdomenului chirurgical (Selman Uranüs – Graz, Marek Soltes – Košice); cancerul rectal (R. J. Heald – Marea Britanie); patologie chirurgicală digestivă (Abe Fingerhut – Franța); probleme actuale ale traumatologiei (Hayato Kurihana – Milano, Keichi Maruyama și Hitoshi Katai – Tokio) etc.
     Societatea Română de Chirurgie a fost asemănată unui arbore cu roade, unei insule de lumină, de speranță, de încredere în capacitatea ei de dezvoltare în istoria încrâncenată a ultimelor secole. Fiecare generație de chirurgi a adus câte ceva la edificiul trainic. SRC și-a consolidat, pe parcursul istoriei, multe din trăsăturile fundamentale: conștiința profesională, rigoarea științifică, școală de formare spirituală românească, integrare în peisajul științific național și european, toate subordonate scopului fundamental al chirurgiei – perfecționarea actului operator, securitatea bolnavului, vindecarea lui, îndepărtarea suferinței.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe