Newsflash
OPINII

Sindromul post-COVID, date noi

de Conf. dr. Corneliu ZEANA - ian. 21 2022
Sindromul post-COVID, date noi

S-a investit enorm în cercetarea infecţiei cu SARS-CoV-2, iar rezultatele se succed cu rapiditate. Iată câteva date recente de la National Institute of Health (SUA), care vor apărea în Nature.

shutterstock_2037935936Virusul se răspândește rapid în toate organele și ţesuturile, unde poate persista timp îndelungat. A putut fi recuperat din locuri diverse (plămân, cord, creier, intestin, suprarenale), unde rămâne viabil un timp destul de lung de la deces.

Fenomenul nu este unic. Se cunoaște persistenţa în organism a virusului herpetic (ambele variante), a virusului Papilloma, cauza cancerului de col uterin, sau a virusului Epstein-Barr, toate putându-se reactiva după ani de zile.

Care sunt consecinţele acestei coabitări cu noul virus pentru
individ și pentru specia umană? Cei de la Coronavirus Research Center se tem de înmulţirea în viitor a cazurilor de suferinţe
miocardice și de demenţe.

Suferinţe miocardice și demenţe

Toţi cercetătorii sunt de acord asupra utilităţii vaccinării. Aceasta provoacă o reacţie imunologică a organismului faţă de antigenele capsulei virale, neinfecţioase.

Reacţia antigen-anticorp este pasageră, dar poate genera manifestări clinice (boală de complexe imune circulante și nu numai). Miocardita postvaccinală apare la 70 de cazuri la un milion de doze vaccinale.

Debutul este la două zile de la administrarea vaccinului, cu manifestări precum: dureri-jenă precordială, febră, dispnee, aritmii, zgomote cardiace mai înfundate, galop.

În 10-15% dintre cazuri, fracţia de ejecţie a ventriculului stâng este redusă, iar în 56%, IRM cu gadolinium arată un edem miocardic. Evoluţia este rezolutivă. Datele sunt prezentate în revista Circulation, numărul din
6 decembrie 2021.

Citiți și: Flurona nu reprezintă o entitate biologică specifică

În prezent se admite existenţa sindromului COVID prelungit (long COVID syndrome), dominat de scăderea performanţei fizice și intelectuale în asociere cu multiple suferinţe de organ. În acest cadru, afectarea cardiacă este destul de frecventă, dar mult subdiagnosticată. Menţionăm și moartea subită (aritmică) post-COVID.

În experienţa noastră, desigur, redusă, am întâlnit cazuri de convalescenţi COVID care au intrat în fibrilaţie atrială (figurile 1 și 2), cu remisiune spontană, dar și extrasistole ventriculare, de regulă monofocale, rezistente la antiaritmice, percepute neplăcut de bolnavi, aritmii care au durat multe săptămâni.

Fig. 1. Fibrilație atrială paroxistică survenită în convalescența COVID-19
Fig. 1. Fibrilație atrială paroxistică survenită în convalescența COVID-19
Fig. 2. Traseul amplu - Extrasistole ventriculare monofocale post COVID-19
Fig. 2. Traseul amplu - Extrasistole ventriculare monofocale post COVID-19

 

 

 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe