Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Sezonul rece alături de SARS-CoV-2

Viața Medicală
Dr. Gabriela MIHĂILESCU vineri, 4 septembrie 2020

Suntem mai vulnerabili în faţa asocierii dintre COVID-19 și gripă sau deţinem, cumva, o armă secretă de apărare?

sezonul rece si COVIDToate previziunile legate de sensibilitatea noului coronavirus SARS-CoV-2 la variaţiile de temperatură s-au dovedit nefondate. Iată că virusul rezistă și continuă să facă victime și la peste 50 de grade Celsius în ţările din Golful Persic, se simte în largul său la Ecuator, dar și în emisfera sudică...

Specialiștii, extrapolând comportamentul său la cel al virusurilor gripale, se așteptau ca așa-zisul „al doilea val” să afecteze emisfera nordică odată cu scăderea temperaturii, respectiv cu venirea toamnei și a iernii.

Nu știm dacă se va mai putea stabili o limită clară între valurile de îmbolnăviri de COVID-19, dar ceea ce știm sigur este că venirea toamnei și a iernii va fi asociată, ca în toţi ceilalţi ani, în mod inevitabil, cu epidemia de gripă sezonieră și cu alte viroze respiratorii.

Vulnerabilitatea și arma secretă

La prima vedere, desigur că suntem mai vulnerabili în faţa gripei sezoniere și a celorlalte viroze, dacă ne gândim la suprapunerea peste
COVID-19 sau viceversa. Simptomele sunt asemănătoare, testarea pentru gripă e simplă și rapidă, însă ar trebui dublată de testarea anevoioasă pentru COVID-19.

Spitalele probabil că ar fi colmatate de pacienţi care s-ar putea suprainfecta acolo, preluând unii de la alţii, în așteptarea rezultatelor testelor, virusul pe care nu l-au contractat anterior.

Mortalitatea gripei sezoniere este deja cunoscută, putând crește semnificativ prin asocierea cu COVID-19, în special la vârstnici și la pacienţii cu comorbidităţi (obezitate de grad înalt, diabet zaharat necontrolat, hipertensiune, insuficienţă renală în stadiul de dializă, neoplazii, afecţiuni cronice pulmonare sau restrictive respiratorii, tabagism, hipercoagulabilitatea sângelui, boli ce asociază imunodeficienţă și tratamente imunosupresoare).

Dar dacă am reuși să respectăm regulile de protecţie (purtarea măștii, distanţarea fizică, spălarea mâinilor cu apă și săpun, dezinfectarea mâinilor și a suprafeţelor cu substanţe pe bază de alcool în concentraţie de peste 70% – atenţie, nu metanol, care este toxic), poate că am reuși să nu ne infectăm cu SARS-CoV-2.

Cu siguranţă, aceste măsuri de protecţie s-ar adresa și celorlalte virusuri cu același tip de transmitere (gripale sezoniere, respiratorii), scăzând astfel riscul de infectare. Prea puţini oameni au recurs la toate aceste metode până la apariţia SARS-CoV-2, astfel că ele ar putea deveni arma noastră „secretă”.

Mai mult decât atât, pentru gripa sezonieră, anual sunt
produse vaccinuri care conţin cele mai probabile trei sau patru tulpini de virus gripal sezonier.

Așadar, pe lângă măsurile de protecţie împotriva SARS-CoV-2, există armamentul binecunoscut, vaccinul gripal cu administrare subcutanată sau intranazală, pe care îl avem deja în dotare de ani buni, dar care nu mai este la fel de interesant ca vaccinul împotriva SARS-CoV-2, pe care încă nu îl cunoaștem și nu îl avem...

Noi, adulţii, ne comportăm uneori ca niște copii care consideră mereu mai frumoasă și mai interesantă jucăria pe care nu o au. Să folosim deci ceea ce avem, vaccinurile gripale, pentru a preveni îmbolnăvirea de gripă sezonieră.

Poate că anul acesta, spre deosebire de anii trecuţi, când acest vaccin se administra aleatoriu, doar persoanelor la risc (medical sau profesional), gravidelor sau la cerere (contra cost), ne vom gândi să îl recomandăm și să-l administrăm pe scară largă.

Reticenţă vs. argumente știinţifice

Prin educaţie medicală, populaţia ar putea înţelege necesitatea metodelor de prevenţie. Ar putea conștientiza faptul că masca purtată corect, atât de hulită azi, îi poate proteja pe ei și pe cei apropiaţi, nu numai de COVID-19, ci și de gripa sezonieră și de alte viroze respiratorii.

Întreaga omenire așteaptă noile vaccinuri împotriva SARS-CoV-2, dar nimeni nu poate răspunde azi la toate întrebările care se ridică în acest moment: Ce fel de vaccinuri vor fi?, Câţi dintre locuitorii Terrei vor avea acces la ele?, Câţi își doresc în mod real să le fie administrate înainte de a ști ce efecte au pe termen lung, știut fiind că dezvoltarea unui vaccin necesită câţiva ani?,

La ce interval de timp ar trebui administrate pentru a fi eficiente?, Cine va fi considerat „la risc” pentru a avea prioritate?, Cine va fi, poate involuntar, unul dintre pacienţii care vor face parte din studiul eficacităţii și al siguranţei, respectiv al efectelor pe termen lung ale acelei vaccinări. Există și un plan B în cazul în care aceste vaccinuri nu ne pot ajuta prea repede?

În așteptarea unor răspunsuri argumentate știinţific la toate aceste întrebări, în emisfera noastră nordică vor fi trecut și toamna, și iarna, poate chiar și primăvara... Reticenţa purtării măștii și a vaccinării antigripale va trebui să fie învinsă cu argumente știinţifice și va fi nevoie ca ele să fie transformate în arme de luptă.

Acestea, împreună cu metode ca testarea extinsă pentru SARS-CoV-2, reducerea timpilor de așteptare a rezultatelor, stabilirea cu precizie mai mare a contacţilor, izolarea și/sau carantinarea persoanelor suspecte, ar putea evita o toamnă medicală grea și o iarnă și mai grea.

Etichete: gripal vaccinare gripala SARSC-CoV-2 COVID-19 simptome covid pandemie covid-19

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.