Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Se întâmplă ceva în sistem

Viața Medicală
Prof. dr. Cătălina POIANĂ vineri, 14 septembrie 2018
Nu vi se pare că atacurile la adresa medicilor s-au mai redus în frecvență și intensitate în ultimele luni? Personal, am avut această impresie, confirmată apoi de monitorizările de presă pe care le face Colegiul Medicilor din Municipiul București (CMMB). Ce s-a schimbat în ultima vreme în sistem, astfel încât să nu mai fie medicii, spitalele sau cabinetele în care aceștia lucrează subiect de breaking news, cu știri negative, zi de zi?

Noi, cei care activăm de ani buni în sistemul sanitar românesc, vedeam că, în ciuda unor critici obsedant de dure din partea societății, rezultatele sunt mai bune, lucrurile se mai schimbă, dotările se mai îmbunătățesc, apar noi programe, se deschide, cât de cât, perspectiva unui progres. Sigur, nu la fel de repede cum ne doream sau cum și-ar fi dorit societatea. Nu suficient pentru a recupera rapid decalajul față de standardele occidentale. Cu eforturi enorme din partea noastră, a medicilor, obligați să compensăm prin muncă și sacrificiu personal lipsurile materiale sau aberațiile birocratice.

Nedreptatea cred că ne afecta mai mult decât epuizarea fizică și emoțională de care vorbim. Să faci mult mai mult decât fac colegii tăi din Vest și totuși să fii „recompensat” cu critici, hărțuieli în presă și prin sălile tribunalelor. Să ți se arunce în spate vina altora: a istoriei, a administrației, a celor care nu fac nimic pentru a-și îngriji sănătatea, dar așteaptă totul de la medic și de la sistemul sanitar. Spun asta nu doar ca părere personală. CMMB a fundamentat prin cercetări sociologice aceste evidențe, demonstrând că principala cauză a emigrării tinerilor medici este tocmai lipsa de recunoaștere socială, la care se adaugă atmosfera ostilă creată la televizor și pe internet.

Înainte să mă bucur că atmosfera începe să se limpezească și că vin vremuri mai bune pentru noi, medicii, încerc să aflu cauzele, astfel încât să nu fie o bucurie înșelătoare. Deci, ce s-a schimbat de la 1 martie în ceea ce ne privește? Au fost recuperate decalaje istorice de zeci de ani în zona de infrastructură medicală? Chiar dacă s-au mai făcut pași înainte, cum spuneam, nimic nu s-a schimbat semnificativ în ultimele luni.

A înțeles presa cine sunt cu adevărat responsabilii pentru problemele din sistem, a crescut nivelul dezbaterii publice în societatea românească? Fără îndoială că presa începe să se reprofesionalizeze, după șocul crizei prin care a trecut odată cu economia și după explozia din mediile online. Poate că exodul jurnaliștilor specializați din mass-media în alte domenii, după 2010, îi face pe cei din presă să înțeleagă, astăzi, ce riscă societatea din cauza exodului medicilor. Poate că eforturile de comunicare pe care le fac structurile profesionale (CMMB a inițiat consultări permanente atât cu reprezentanții presei, cât și cu reprezentanții pacienților) au început să dea roade. Sperăm acest lucru, dar știm și cât de greu le este jurnaliștilor specializați, profesioniștilor, să reziste presiunii rețelelor sociale, a vocilor care strigă în online, în loc să discute, să întrebe, să analizeze. Nu pare posibil ca de la o lună la alta să fi dispărut interesul pentru senzaționalul obținut facil, pentru emoția creată prin lansarea de acuzații la adresa noastră.

Ca răspuns, nu am certitudini, dar pot lansa două ipoteze. Prima pleacă de la o întrebare: cui ar folosi atacurile susținute la adresa medicilor? Audienței, evident, dar sunt atâtea alte subiecte care pot fi folosite pentru a o obține, încât campania împotriva doctorilor ar putea să aibă și altceva în spate. Ca strategie de manipulare, metoda țapului ispășitor a dat roade încă din Antichitate. Cei cu adevărat responsabili pentru neîmplinirile sistemului medical, cei care nu îl administrează eficient sau care nu îi asigură resursele necesare, sunt primii care se bucură că medicii sunt făcuți vinovați, iar ei scapă. O astfel de teorie a conspirației presupune însă că aceștia ar avea o bună capacitate de a gestiona lucrurile. Or, rezultatele decidenților, indiferent care ar fi ei, nu prea ne conving.

A doua ipoteză pleacă de la sursele acuzațiilor la adresa medicilor. Nu de puține ori, cei care lansează acuzațiile sunt chiar doctorii. Fie spun unui pacient: „Te-ai dus la colegul meu, uite ce greșeli a făcut!”, fie alimentează presa cu reclamații sau înveninează spațiul online cu mesaje vitriolante la adresa „competitorilor”. Rezultatul îi afectează și pe ei, căci neîncrederea în sistemul medical se va concretiza în suspiciuni și atacuri la adresa fiecărui membru al breslei. Reclama pe care și-o fac atacându-i pe alții, competiția pe care o câștigă azi, o vor pierde mâine.
Pe de altă parte, multe dintre scandalurile apărute în spațiul public au avut sursa în tensiunile acumulate în cabinet sau în spital. Muncind non-stop zeci de ore, în condiții dure, cu stres generat nu doar de cazurile propriu-zise, ci și de presiunea publică, nu e de mirare că apăreau certuri între colegi, că nervii se descărcau pe cel mai apropiat, iar acesta era cel mai adesea colegul din gardă.

Schimbarea de optică socială petrecută în prima parte a acestui an a adus, deci, ceva optimism, mai multă motivare și o atmosferă mai bună în sistem. Medicii au simțit, după ani de umilințe, că societatea face un pas înspre recunoașterea rolului și statutului lor. Poate sunt mai puține certuri, acum, poate cârcotașii de serviciu au mai puțin succes cu manipularea colegilor, pentru a capitaliza electoral nemulțumirea acestora.

Cert este că ambele ipoteze pot fi anulate într-o clipă, dacă se schimbă contextul. Dacă medicii nu rămân uniți, dacă îi vor lăsa pe manipulatorii de pe internet să-și facă treaba, scandalurile ce alimentează media vor reîncepe. Depinde doar de noi să blocăm această tentativă, ignorându-i. Pe de altă parte, dacă resursele se vor restrânge, pe cine credeți că se va da vina pentru problemele din sistemul de sănătate? Nu cumva tot pe noi? Pare aproape sigur, dar soluția este aceeași: să rămânem uniți, dacă vor veni iar vremuri mai grele, așa cum suntem uniți acum, când în sfârșit avem parte de puțin soare.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC