Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  OPINII

Schimbaţi legea antifumat!

Viața Medicală
Prof. dr. Florin MIHĂLŢAN joi, 22 ianuarie 2015
Viața Medicală
Dr. Gabriel TATU-CHIŢOIU joi, 22 ianuarie 2015
Viața Medicală
Prof. dr. Ioan Mircea COMAN joi, 22 ianuarie 2015
   Deja de prea mult timp se discută de schimbarea legii antifumat fără să se întâmple nimic. Partidele aflate pe rând la putere sau în opoziţie şi-au manifestat interesul pentru această modificare, dar legea a rămas aceeaşi, cu aceleaşi deficienţe majore, încurajând fumătorii să nu respecte dreptul nefumătorilor de a nu fi expuşi. Există o multitudine de articole ştiinţifice care demonstrează clar efectele dezastruoase, ucigaşe ale fumului de tutun; atât cele directe, cât şi indirecte. Prevalenţa fumătorilor în România este de 27%, restul de nefumători fiind expuşi permanent. Ei devin fumători pasivi atât la locul de muncă, cât şi în spaţiile publice şi acasă plătind din punctul de vedere al sănătăţii tributuri similare cu fumătorul activ (Studiul GATS 2011). Jumătate din fumători mor după 45 de ani de diferite boli induse sau accelerate de fumat. Prevalenţa în creştere  a unor boli unde fumatul este factor cauzal sau de risc precum cancerul pulmonar (în creştere la sexul feminin), bolile cardiovasculare, bolile respiratorii obstructive cronice sunt de asemenea elemente îngrijorătoare care ar trebui să dea de gândit autorităţilor. În plus, argumentele  economice  sunt extrem de importante pentru o ţară ca a noastră, cu un buget drămuit pentru sănătate. Iată cum costurile neintroducerii unei legi noi sunt  imense, ele cumulându-se în fiecare moment, în fiecare zi.
   Să cităm câteva date interesante din lucrarea Fundaţiei Medicale Pneuma, „Impactul economic al fumatului asupra sistemului public de sănătate din România în anul 2012 – Analiză preliminară a cheltuielilor şi veniturilor datorate fumatului“ (autori: Dr. Magdalena Ciobanu, dr. Teodora Ciolompea, prof. dr. Miron Bogdan):
   – în 2012 au existat 1.892.323 spitalizări pentru boli provocate de fumat;
   – internarea pentru bolile provocate de fumat în secţiile de acuţi ale spitalelor publice a costat 3.305.110.978 lei;
   – prin programele naţionale de sănătate (PNS) s-a plătit suma de 1.184.034.951,1 lei pentru diagnosticul şi tratamentul bolilor provocate de fumat;
   – pentru cele cinci categorii de boli care pot fi provocate de fumat s-a cheltuit suma de 4.489.145.929,4 lei, din care 1.251.716.122,6 lei strict din cauza fumatului pentru boli cardiovasculare, cerebro-vasculare, tuberculoză, oncologie, boli respiratorii;
   – dintr-un buget total al sistemului sanitar de 22.075.623.000 lei, în 2012 pentru tratarea bolilor provocate de fumat a fost alocată suma de 4.489.145.929,4 lei, din care din cauza fumatului s-a cheltuit suma de 1.251.716.122,6 lei;
   – prin urmare, fumatul a generat în 2012 cheltuieli reprezentând 5,7% din totalul bugetului sistemului sanitar;
   – în urma aplicării „taxei pe viciu“ asupra produselor din tutun, în anul 2012 s-a încasat suma totală de 1.139.293.773 lei.
   În urma analizei datelor disponibile rezultă că, din cauza fumatului, doar pentru spitalizare în secţii de acuţi şi pentru diagnostic şi tratamente inovatoare (finanţate prin PNS) ale bolilor provocate de fumat s-a cheltuit mai mult decât s-a primit în bugetul MS în urma consumului de tutun: s-a încasat suma de 1.137.995.375 lei şi s-a cheltuit suma de 1.251.716.122,6 lei. Sistemul sanitar a rămas în 2012, din cauza fumatului, cu o „gaură“ în buget de cel puţin 113.720.747,6 lei, deficitul fiind în realitate cu mult mai mare deoarece nu au fost introduse două surse majore de cheltuieli: medicamentele compensate şi investigaţiile paraclinice făcute pentru diagnosticul şi tratamentul bolilor provocate de fumat.
   La aceste cheltuieli suplimentare generate de fumat se adaugă cele indirecte, neevaluate în România, precum: zilele de incapacitate temporară de muncă, absenteismul la serviciu, performanţa şcolară şi la locul de muncă afectată, pensionarea precoce, afecţiunile induse de expunerea la fumat a personalului din spaţii publice (barmani, chelneri, proprietari de restaurante, discoteci), decesul prematur în plină activitate, incendiile prin ţigări aprinse, uzura aparaturii din incintele cu fumători, riscul de a face mai des infecţii respiratorii etc. Toate aceste cheltuieli sunt cu mult peste cele induse direct de fumatul activ şi se resimt la bugetul alocat sănătăţii. Concomitent, productivitatea se modifică prin pauzele de ţigară adunate la locul de muncă. Într-o unitate cu 200 de lucrători doar din cauza pauzelor de ţigară practic 14 lucrători într-o lună nu lucrează.
   Numărul ţărilor din UE care au modernizat legile de control al tabagismului a crescut direct proporţional cu beneficiile în ameliorarea sănătăţii naţiunilor respective. De mai mulţi ani aceste legi de protejare a fumătorului pasiv s-a dovedit în mai multe ţări, ca urmare a studiilor realizate la un an de la introducere, că au un impact important aducând economii şi de altă natură pentru sistemul sanitar. În Franţa, Anglia, Irlanda, Italia, Spania şi Turcia, la un an de la introducerea acestor legi a scăzut numărul de internări pentru infarct miocardic şi accidentele vasculare cerebrale, fiecare cu procente fluctuând între 14–16%. În spaţiul balcanic suntem printre puţinele ţări care nu corectează această lege, luând în calcul progresele făcute în Ungaria, Bulgaria, Ucraina şi chiar Republica Moldova.
   România are nişte obligaţii asumate legate de recentele directive ale Uniunii Europene şi documentele Organizaţiei mondiale a sănătăţii. România a ratificat din 2005 „Framework Convention for Tobacco Control“, primul tratatat internaţional în domeniul sănătăţii publice şi, din păcate, cu toate că prevederile acestui tratat sunt obligatorii, ţara noastră nu a adaptat legislaţia naţională în domeniu pentru a progresa conform cerinţelor acestuia. Există o suferinţă majoră la capitolul implementare.
   Propunerile de corectare, de rectificare a legii de control al tabagismului au fost respinse în două rânduri, în 2009 şi 2014, de Parlamentul României. Dar în 2015 va trebui să aliniem obligatoriu legislaţia privind produsele din tutun, conform Directivei Europene 2014/40/UE. În alte ţări s-a trecut deja la creşterea dimensiunilor pictogramelor pe pachetele de ţigări şi la pachetul generic. În aceste condiţii considerăm că se impune, în regim de urgenţă, completarea acestei legi în România. Beneficiile vor fi mari pentru sistemul de sănătate: economie la bugetul sanitar, ameliorarea sănătăţii populaţiei, protecţia fumătorului pasiv, respectarea tratatelor internaţionale şi a directivelor europene.
    Concret, se impune:
   1. Interzicerea fumatului (inclusiv a utilizării ţigărilor electronice) în toate locurile publice închise sau acoperite (inclusiv restaurante, baruri, arene sportive, staţii pentru mijloace de transport în comun) şi la toate locurile de muncă.
   2. Transpunerea, fără întârziere, a tuturor cerinţelor Directivei 2014/40/UE.
   3. Interzicerea oricărei forme de publicitate directă sau indirectă la produsele de tutun (inclusiv  pentru ţigările electronice).
   4. Interzicerea activităţilor de CSR „corporate sociaI responsibility“ derulate de companiile producătoare de produse din tutun, aceasta fiind o formă mascată de publicitate.
   5. Obligativitatea aplicării cu rigurozitate în cadrul tuturor instituţiilor statului român a prevederilor articolului 5.3 (protejarea politicilor faţă de interesele comerciale şi de altă natură ale industriei tutunului) din Convenţia-cadru pentru controlul tutunului.
   6. Stabilirea unor penalităţi pe măsură pentru nerespectarea acestei noi legislaţii şi definirea organelor responsabile pentru controlul regulat şi aplicarea acestor penalităţi.

 

   Doar prin măsuri clare, complete şi controlate se va asigura o protecţie eficientă a sănătăţii în faţa consecinţelor devastatoare provocate de consumul de tutun. Doar astfel autorităţile pot dovedi că au un interes real pentru sănătatea naţiunii.

Bibliografie

1. Studiul GATS 2011

2. Analiză preliminară a cheltuielilor şi veniturilor datorate fumatului, autori: dr. Magdalena Ciobanu, dr. Teodora Ciolompea, prof. dr. Miron Bogdan-1/1/2014

3. Studiul Romtens din proiectul Bloomberg

4. Studii legate de efectele benefice ale unei legi corectate şi implementate

5. Directiva 2014/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului Europei din 3 aprilie 2014: http://ec.europa.eu/health/tobacco/docs/dir_201440_ro.pdf

6. Convenţia Cadru pentru Controlul Tutunului: http://ec.europa.eu/health/tobacco/docs/dir_201440_ro.pdf

7. Ghiduri de implementare ale Convenţiei-cadru pentru controlul tutunului: http://www.who.int/fctc/guidelines/adopted/guidel_2011/en/

8. Propunerea de actualizare a legii antifumat din 2009 respinsă în Parlament

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC