În România, fenomenul de îmbătrânire
demografică s-a accentuat. Conform Institutului Național de Statistică,
populația de peste 65 de ani depășește cu aproape 300.000 populația din grupul
de vârstă 0–14 ani. Procesul de îmbătrânire este unul fiziologic, ireversibil
și presupune o serie de modificări care determină declinul funcțional al
tuturor aparatelor și sistemelor. În acest context, Organizația mondială a
sănătății (OMS) a recunoscut, la sfârșitul anului 2016, sarcopenia drept o
afecțiune de sine stătătoare. Deși nu s-a ajuns la un consens în ceea ce
privește definirea acesteia, Grupul european de lucru asupra sarcopeniei
(EWGSOP – The European Working Group on Sarcopenia in Older People), recomandă
utilizarea atât a criteriului de masă musculară scăzută, cât și de forță
musculară scăzută, pentru diagnosticul pozitiv.
Conferința națională „Sarcopenia și
fragilitatea vârstnicului – Declinul funcțional musculo-scheletic” a adus în
prim-plan elemente importante de diagnostic, tratament și prevenție.
Manifestarea științifică a avut loc în zilele de 9 și 10 iunie și a fost
organizată de Asociația pentru Prevenirea Osteoporozei din România împreună cu
Asociația americană a endocrinologilor clinicieni, sectorul român (The American
Association of Clinical Endocrinologists Romanian Chapter) și Colegiul Medicilor
București. Subiectele discutate au vizat pacientul vârstnic, sarcopenia ca
sindrom geriatric, sindromul de fragilitate, procesul de îmbătrânire, dar și
recuperarea medicală. Au participat medici din specialități medicale ce vizează
direct îngrijirea vârstnicului: endocrinologie, recuperare medicală și
balneofizioterapie, medicină de familie, ortopedie-traumatologie. Conferința
s-a desfășurat ca o masă rotundă, prezentările fiind extrem de interactive. Au
fost înregistrați peste 160 de participanți.
Elementele care întrețin sarcopenia
Prezența sarcopeniei crește riscul de
cădere și fracturi, scade calitatea vieții și independența pacientului. Această
afecțiune presupune scăderea atât a masei musculare, cât și a rezistenței și
performanței fizice. Evaluarea acestor parametri se poate realiza de medic prin
mai multe metode: rezistența musculară prin intermediul dinamometrului,
performanța fizică prin viteza de mers. Prof. dr. Cătălina Poiană a vorbit
despre modificările endocrinologice întâlnite în cadrul procesului de
îmbătrânire (creșterea activității hormonilor catabolici și scăderea celor de
tip anabolic). În sarcopenie apare o scădere a fibrelor musculare de tip II,
crește stresul oxidativ, elemente care împreună cu inflamația cronică întrețin
sarcopenia.
Sindromul de dismobilitate presupune
asocierea mai multor entități: scorul T la examinarea osteodensitometrică DXA
compatibil cu osteoporoza plus o cădere în ultimul an. Etiologia acestuia este
multifactorială, pe de-o parte există modificări legate de vârstă, iar pe de
altă parte, modificări hormonale, rezistența la insulină și inflamația cronică.
Acest sindrom a fost asociat cu un risc crescut de mortalitate într-o cohortă
de indivizi de peste 50 de ani.
Arhitectura osoasă în diabetul zaharat
Diabetul zaharat tip 2, prin modificările
celulare și moleculare: turnover-ul osos scăzut, statusul proinflamator,
acumularea de produși de glicozilare avansată determină modificări ale micro-
și macroarhitecturii osoase (crește porozitatea corticală, scade densitatea
minerală osoasă) scăzând astfel rezistența osoasă, determinând fracturi și
creșteri ale riscului de cădere, explică prof. dr. Nicolae Hâncu.
Obezitatea sarcopenică a fost prezentată de
prof. dr. Ionela Pașcanu (Târgu Mureș). Această entitate reprezintă
disproporția dintre masa slabă și masa grasă și are o prevalență cuprinsă între
0,1% și 11% la bărbați și între 0% și 12% la femei, în funcție de definițiile
luate în calcul în diferite studii pe această temă. La vârstnici, obezitatea
poate fi supraestimată, din cauza pierderii în înălțime. Mecanismele patogenice
implică acumulare țesutului adipos intra– și intermuscular.
Exercițiul fizic, ca metodă de prevenție
Asociația pentru Prevenirea Osteoporozei
din România (ASPOR) își propune prevenția, depistarea și tratamentul precoce al
osteoporozei și sarcopeniei. În cadrul acestei organizații există grupuri de
suport special concepute pentru pacienți și sunt sprijinite activitățile de
cercetare în acest domeniu. Dr. Gasparik Andrea Ildiko, președinta asociației,
a susținut o lucrarea în care a descris principalele caracteristici ale
sarcopeniei, fragilitatea vârstnicului, efectele îmbătrânirii asupra osului și
importanța exercițiului fizic în prevenția acestor afecțiuni. Exercițiile de
aerobic scad grăsimea corporală și cresc funcția musculară, în timp ce
exercițiile de rezistență cresc masa, puterea și calitatea musculară și cresc
sinteza proteinelor miofibrilare.
Vitamina D și efectele scheletice
Dr. Cristina Căpățână a adus în atenția
auditoriului importanța vitaminei D în organism. Există receptori de vitamina D
în celulele musculare striate, iar scăderea acesteia sub nivelul optim de 30
ng|ml se corelează cu scăderea forței musculare, a echilibrului și a funcției
neuromusculare. Astfel este necesară instituirea substituției cu vitamina D.
Fragilitatea vârstnicului reprezintă o
provocare pentru medicul curant. Este o afecțiune complexă, cu etiologie
multifactorială. În ceea ce privește diagnosticul, există un anumit pattern clinic
ce poartă numele de fenotip Fried, care reunește mai multe semne clinice. De
asemenea, se poate calcula indicele de fragilitate, iar în cadrul așa-numitului
model bio-psiho-social se evaluează funcția cognitivă, funcționalitatea și
factorii sociali. Prof. dr. Gabriel-Ioan Prada a pus accent pe componenta
cognitivă a sindromului de fragilitate la vârstnic. Fragilitatea este
consecința sarcopeniei, ambele ducând la scăderea calității vieții, creșterea
mortalității, pierderea independenței, depresie. Managementul acestei afecțiuni
este complex și implică o colaborare interdisciplinară.
Inflamația și îmbătrânirea
Etiopatogeneza sarcopeniei presupune
existența mai multor mecanisme complexe care duc într-un final la dizabilitate.
Dintre acestea, dr. Rodica-Georgeta Ilie a reamintit: scăderea numărului de
motoneuroni și a activității neuronale, creșterea activității citokinelor
proinflamatorii (IL-6, TNF alfa), scăderea numărului de mitocondrii și funcția
acestora cu intensificarea stresului oxidativ. La acestea se adaugă modificările
hormonale, scăderea ingestiei de proteine și inactivitatea. Pe măsura
înaintării în vârstă, apar modificări calitative ale compoziției musculare,
apărând astfel atrofia, iar reducerea de forță musculară este mai importantă
decât reducerea de volum.
Îngrijirea pacientului vârstnic cu
sarcopenie, fragilitate presupune implicarea medicilor din mai multe
specialități. De aceea, în cadrul acestei manifestări științifice au fost
prezentate aceste afecțiuni din punctul de vedere al endocrinologului, diabetologului,
medicului de familie, medicului specialist în recuperare, geriatrie și
gerontologie, medicină fizică și balneologie și al ortopedului. Activitatea
fizică este extrem de importantă în prevenția acestor afecțiuni. Lipsa ei este
un determinant principal în dezvoltarea bolilor metabolice osoase și nu numai,
dar și predictor pentru moartea prematură.
