Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  OPINII

Sănătatea, o junglă neguvernabilă?

Viața Medicală
Conf. dr. Corneliu ZEANA miercuri, 1 februarie 2012

Sănătatea a rămas domeniul cel mai puţin reformat şi, în consecinţă, unul dintre cele mai neperformante din ţara noastră. Măsurile luate în Europa sau în Statele Unite, pentru utilizarea corectă a fondurilor disponibile, şi inventarul problemelor sistemului sanitar din România se regăsesc în textul semnat de dl conf. dr. Corneliu Zeana.

 

   Trecerea de la comunism la capitalism (nu-mi place termenul, aş prefera „societate deschisă“) implică transformări radicale în toate sectoarele. Domeniul sănătăţii a rămas cel mai puţin reformat şi, ca atare, unul dintre cele mai neperformante. Toţi parametrii stării de sănătate a populaţiei ne plasează la un nivel aproape inadmisibil pentru o ţară europeană. Nu lipsa banilor este principala cauză, deoarece, în timp, sănătatea a primit de la buget cote tot mai mari, iar rezultatele sunt tot mai slabe (de la 10,4 miliarde de lei în 2005, la 24,3 miliarde de lei în 2011, bani alocaţi sănătăţii). Probabil că majoritatea acestor bani se scurge, îndeosebi trecând prin marile spitale de stat, către „profituri incorecte“ şi că aceste găuri negre ar trebui stopate printr-o nouă lege a sănătăţii. Evident, opoziţia faţă de aceasta este furibundă, deoarece sunt în joc mari interese financiare.
   Desigur, criză este peste tot în lume, dar în domeniul sănătăţii se iau măsuri de redresare energice, pe care România nu le poate ignora multă vreme, integrată fiind în sistemul vestic. Dezorganizarea sistemului este o premisă pentru incorectitudine, pentru profituri ilicite. În Statele Unite, reforma sanitară preconizată de preşedintele Obama este deosebit de energică, s-au redus masiv fondurile marilor clinici, favorizându-se însă spitalele mijlocii şi mici, mai performante potrivit studiilor făcute de guvernul american, s-a procedat la reduceri mari de personal medical în marile clinici, utilizarea fondurilor este riguros urmărită, iar această politică americană este urmată şi în Uniunea Europeană. Dacă toate statele americane se guvernează uniform, Europa, care nu este „Statele Unite ale Europei“, lasă fiecărei ţări (deocamdată) libertatea de a decide politica sanitară proprie. Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană exercită însă presiuni tot mai energice şi asupra ţării noastre.
   Pentru moment, noua lege a sănătăţii a fost abandonată, nodul în papură fiind sistemul de urgenţă SMURD, introdus de dr. Raed Arafat, care însă nu ar fi afectat de fapt în niciun fel, doar că nu ar mai deţine monopolul. Am călătorit mult în spaţiul european, începând cu 1990, şi sunt relativ bine documentat. De pildă, la Bruxelles, pe lângă sistemul bine echipat de tip SMURD, funcţionează o reţea amplă de medici care se deplasează la cazurile de urgenţă de tip comun (febră înaltă, crize de panică, diverse colici etc.), care constituie marea majoritate a solicitărilor, cu maşina personală, fără şofer (ca în cazul ambulanţei), fără brancardier şi personal mediu, au electrocardiograf, defibrilator, trusă de prim ajutor, toate acestea cumpărate din bani proprii, serviciul lor este decontat de casele de asigurări, iar în situaţii foarte grave solicită un echipaj complex tip SMURD. Numeroase solicitări veneau de la azilurile pentru bătrâni, pentru diverse probleme, inclusiv constatarea, uneori, a decesului. În acest mod, costul per intervenţie este foarte mult diminuat. În orice situaţie, aceşti medici sunt obligaţi să redacteze o scrisoare medicală către medicul de familie, precizând constatările, diagnosticul şi tratamentul, se ataşează traseul electrocardiografic (ceea ce, din păcate, SMURD nu face). În acest sistem lucrează mulţi medici români emigraţi în Belgia, pe care i-am însoţit în deplasările lor, cunoscând astfel sistemul şi… oraşul. Este un sistem privat care funcţionează foarte bine în paralel cu cel de stat, la care nu se renunţă. Sistemul SMURD nu poate asigura asistenţa rapidă în localităţile mici, aflate la distanţă de centru. Per total, economiile sunt considerabile.
   Dar, să revenim la reforma americană pe care europenii o urmăresc cu atenţie şi, mai mult sau mai puţin, mai repede sau mai târziu, o preiau într-o anumită măsură. Americanii urmăresc tot mai riguros utilizarea banilor şi combat energic practicile ilicite. De pildă, în decembrie 2011, au fost arestaţi 13 medici şi o asistentă medicală pentru că au acceptat mită pentru a trimite diverşi pacienţi la examinări costisitoare, tip CT, cateterism, ecografii etc., primind pentru acest „serviciu“ un anumit procent din banii plătiţi de pacient sau de casa de asigurări. A fost arestat şi directorul unui complex de investigaţii paraclinice, Chirag Patel, care a oferit medicilor această „cointeresare“. Sistemul este practicat şi la noi, inclusiv în cazul prescrierii unor medicamente costisitoare. Legat de acest aspect, în SUA, Israel, UE şi nu numai, este interzisă „sponsorizarea“ unor vârfuri medicale pentru participări la congrese internaţionale (mită mascată) cu scopul facilitării vânzării anumitor produse în clinicile respective sau în afara lor. România nu supraveghează activitatea de marketing a companiilor farmaceutice, dar, în SUA, firme de primă mărime au primit amenzi substanţiale pentru reclamă incorectă. Compania farmaceutică Pfizer a plătit recent (2009) amenzi de 2,3 miliarde de dolari pentru „şperţuri acordate medicilor şi pentru marketing abuziv“.
   Intervenţiile pe coronare, dilatările, stentările etc. sunt costisitoare. Au fost descoperite o serie de cazuri de implantări abuzive de stenturi pe coronare, la pacienţi care puteau fi trataţi medical. Aceste tipuri de intervenţii sunt bine remunerate de casele de asigurări de sănătate, astfel încât medicii sunt tentaţi să le practice şi să le raporteze abuziv. Din acest motiv, în SUA, au fost înfiinţate comisii de stat pentru verificarea corectitudinii indicaţiilor medicale, cu imputarea costurilor pentru medicii care au comis abuzuri. De altfel, pentru validarea indicaţiei este necesar un aviz din partea unor medici din afara instituţiei care practică intervenţia. Medicii care au efectuat stentări coronariene considerate a nu fi fost necesare au fost obligaţi la plata unor sume considerabile. Tot al şaselea pacient stentat revine în clinică în următoarele 30 de zile pentru reapariţia durerilor sau alte probleme, ceea ce ridică, de asemenea, costurile suportate de sistemul de asigurări. România este încă departe de introducerea unor controale riguroase asupra acestui aspect.
   În Germania, au fost sancţionaţi medicii care au efectuat histerectomii plus anexectomii neindicate în mod expres, aceste intervenţii având, de asemenea, un cost de rambursare ridicat.
   Până unde merg, în SUA, sancţiunile aplicate medicilor care se fac vinovaţi de culpe medicale grave? Iată un exemplu recent, încă nefinalizat. Procurorul a cerut pedeapsa cu moartea pentru medicul Kermit Gosnell, acuzat de moartea unei paciente cauzată de supradozaj de meperidină, dar şi de moartea din culpă (considerată criminală) a şapte bebeluşi în maternitate şi pentru efectuarea de întreruperi de sarcină după 24 de săptămâni (echivalent cu pruncuciderea). Urmărind cazuistica americană, este evident că sancţiunile aplicate medicilor s-au înăsprit progresiv, iar presa de peste ocean insistă asupra „medicilor cu maşini de lux“ suspectaţi de câştiguri incorecte. Europa este departe de procedurile americane, dar influenţa acestora se face simţită.
   Deocamdată, cu privire la legea sănătăţii, au loc, în special în Bucureşti, manifestări de stradă care se opun oricărei schimbări, blochează orice iniţiativă legislativă, indispensabilă de altfel. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate are deja un deficit consistent şi nu mai poate suporta găurile negre din sănătate, pe care nici bugetul ţării nu le poate acoperi. Asistenţa de urgenţă SMURD este doar o foarte mică parte din legea Sănătăţii, iar noua lege nu afectează acest sistem. Privatizarea marilor clinici, separarea învăţământului medical de asistenţa medicală, interzicerea activităţii medicilor de spital de stat şi în sistemul privat (incompatibilitate evidentă, neacceptată în SUA şi UE), creşterea fondurilor acordate prevenţiei, sancţionarea promovărilor nemeritate şi a fraudei ştiinţifice, aplicarea legii privitoare la plagiat, redeschiderea unor dosare asupra cărora „s-au închis ochii“ – toate acestea nu pot întârzia multă vreme, altfel, prăbuşirea sistemului este inevitabilă. Blocarea legii sănătăţii are consecinţe deosebit de grave. România nu poate rămâne indiferentă la semnalele şi reformele care au angajat deja profund Statele Unite şi Uniunea Europeană.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC