Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Sănătate și pasiuni

Viața Medicală
Dr. Richard CONSTANTINESCU vineri, 17 iunie 2022

Mare parte dintre viitorii medici, farmaciști, nutriţioniști nu au ca pasiune sănătatea. Lucrurile nu stau mai bine nici în rândul specialiștilor aflaţi la început de drum sau cu vechime în domeniu.

Când mă duceam să o văd pe Sabina, de multe ori, asistam la discuţii despre meniul propus și oferit micuţilor de mamele lor, care împărtășeau aceeași meserie: medicina. „Să facem niște cartofiori prăjiţi cu cârnăciori?!” Așa îl momea tânăra mămică, rezidentă în pediatrie, pe băieţelul ei, care voia să se mai joace în părculeţul dintre blocuri, dar, la auzul cuvintelor magice, s-a smuls din zburdălnicie pentru bucătărie. Studente, rezidente ori proaspăt specialiste, majoritatea își alimentează copiii după reţete care fac să pară ospeţele de altădată regimuri dietetice.

sanatate si pasiuni

La ce își pun în coș și își încarcă braţele rumenii doctorași, și nu e vorba de o poftă ori de o toană, ci de alimentaţia zilnică, cârnăciorii de carne ai boierilor moldoveni din secolul al XIX-lea ar putea fi recomandaţi oricărui pacient spitalizat: „Iei nouăzeci dramuri de carne și o hăcuiești mărunţel cu petrinjel verde. Apoi iei puţină pâne muiată în lapte, iei o bucată de unt, cât un ou, și o freacă puhav. Pune două ouă întregi și un gălbănuș și le mestecă cu topitura. Pune puţină coajă de alămâie, sare, piperiu, două linguri de smântână, două linguri de posmag și le mestecă bine. Apoi faci cârnăciori, îi tăvălești în ouă, în posmag. Să se prăjască în grăsime” (M.Kogălniceanu, C. Negruzzi, Carte de bucate boierești. 200 de reţete cercate de bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1973, p. 24).

Cine educă tinerii?

Am întrebat, recent, pe o reţea socială: „Ce instituţie consideraţi că ar trebui să ofere copiilor și tinerilor informaţiile necesare pentru a-și putea alege bine mâncarea, mișcarea și relaţiile?”. Răspunsurile au susţinut familia („cea mai importantă instituţie”) și școala („consilier școlar/psiholog asociat efortului familiei”), dar s-au menţionat și Direcţia Judeţeană pentru Sport și Tineret, ONG-urile sau reclamele. Dar ce mai înseamnă astăzi familia și școala? Ambele suferă de șubrezenie.

Am scris odată un text cu titlul „Modelele seduc, modele se duc”. Cum ne seduc astăzi părinţii? La ce ne îmbie școala? Că se duc pe apa sâmbetei corpurile și creierele noastre e ușor de constatat. S-a dovedit legătura strânsă dintre frecvenţa publicităţii pentru alimente nenutritive și ratele obezităţii infantile. Copiii nu pot face distincţia între un anume program și reclame, iar cei sub 8 ani nu înţeleg intenţia persuasivă a publicităţii.

Preferinţa pentru anume produse apare la o singură expunere comercială și se întărește la expunerile repetate. Cererile și dorinţele copiilor, generate de expunerea la reclame, influenţează deciziile de cumpărare ale părinţilor, care, la rândul lor, sunt prada capcanelor advertiserilor.
Dacă citim eticheta pungii de biscuiţi oferiţi zilnic în școli, ne putem da seama că școala iese din discuţia privind educaţia nutriţională. Precum și anumite instituţii guvernamentale.

Dar, dacă vizităm holurile universităţilor de știinţe ale vieţii, medico-farmaceutice ori umaniste, de ce suntem întâmpinaţi? De tot felul de aparate din care, după ce introduci un bănuţ, pică sticle cu sucuri întunecate, cornuri și chipsuri. Alături, alt aparat: cu, poate, cel mai persuasiv lichid de larg consum, mai ales în rândul studenţilor: cafeaua. De fapt, un amestec de pulberi solubile și un mix de siropuri, grăsimi vegetale și E-uri.

Ghid de supravieţuire printre alimente

De ani buni privesc chipurile studenţilor din primul an de Medicină. Și, evident, trupurile lor. În ochii multora sclipește scânteia unui început și dorinţa de a cunoaște. Deși au studiat mii de pagini despre lăuntrul corpului, sunt disociaţi de propriul trup. Sprinteneala a dispărut. Au devenit zăbavnici și încercănaţi.

M-am gândit adesea că la încheierea lor, studiile medicale, de oricare ar fi acestea, ar trebui să ofere fiecărui absolvent un ghid personalizat de vieţuire. E recomandabil ca începând din anul întâi, până înspre final, să-și rafineze dietele și să dobândească un stil de viaţă care să-i pregătească pentru anii ce vor urma. Dar, pesemne că, la mare parte dintre viitorii medici, farmaciști, nutriţioniști și ce or mai fi, pasiunea lor nu este sănătatea.

Se spune că nu există boli, ci bolnavi. Sunt oameni, afectaţi temporar de o boală. Și, din păcate, există doctori pasionaţi de boli, și nu de oameni și de sănătate. Și ne va spune cineva că s-a prelungit durata de viaţă. Da, s-au suplimentat anii petrecuţi în azil. Restul, vă cântă Puya cu Doddy & Anastasia: „Noi să fim sănătoși”.

Citiți și: Ce folos, ce folos...

Etichete: alimentatie sanatate

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.