Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  OPINII

Reforma sistemului sanitar, cap de listă pe agenda preluării președinției UE

Viața Medicală
Stud. Alexandra MIHAI vineri, 9 martie 2018
Cea de-a doua ediție a conferinței „Think Health – Punctul de inflexiune”, din 19 februarie 2018, a avut ca scop dezbaterea amplă a sistemului sanitar național și măsurile care trebuie luate pentru ca România să aibă un progres vizibil în acest domeniu. Toate acestea din perspectiva preluării viitoare a Președinției Consiliului Uniunii Europene. Speakeri renumiți, atât din țară, cât și din străinătate, au abordat subiecte de interes precum promovarea serviciilor de e-health, inovarea digitală propice domeniului medical, democratizarea sănătății și profesionalizarea pacientului. „Ne dorim să provocăm schimbări de perspective, politici și modele de business, astfel încât să creâm un context favorabil de dialog pentru întreaga comunitate din domeniul sănătății. Dezbaterea de astăzi are loc pe marginea a trei teme mari de reflecție: care ar trebui să fie proiectul României pe sănătate pentru Președinția Consiliului UE din 2019, cum evităm următoarele crize din sănătate și cum facem tranziția de la un sistem de sănătate paternalist la unul construit pe parteneriate”, a declarat Liliana Munteanu, Head of Point Connections, în deschiderea conferinței.

Ain Aaviksoo, secretar general adjunct pentru „Servicii digitale și inovație” la Ministerul Afacerilor Sociale din Estonia și invitat special al conferinței, a vorbit despre demersurile adoptate de țara sa pentru a avea un mandat de succes. „Încrederea nu a aterizat în Estonia printr-un miracol. Ea s-a câștigat. Controlul și accesul la informațiile legate de sănătate sunt cruciale și se bazează pe principiul fundamental că datele despre sănătate ale unei persoane îi aparțin acesteia. Astfel, ea trebuie să aibă acces la datele personale, control asupra modului în care sunt folosite, să poată delega accesul la aceste date și asupra drepturilor sale, și, nu în ultimul rând, să fie informată atunci când alte entități doresc să aibă acces la datele sale”, a exemplificat acesta modul în care un cetățean eston a ajuns să aibă controlul asupra informațiilor din dosarul medical propriu. Totodată, a vorbit despre inovarea digitală a sistemului medical și despre promovarea serviciilor de e-health ce ajută la construirea unui sistem sanitar centrat pe pacient. „Viitorul sănătății este puternic influențat de digitalizare. Revoluția digitală în sănătate permite o reală centrare a serviciilor medicale pe nevoile pacientului, crește gradul de acces, eficiența și calitatea serviciilor medicale, diminuează cheltuielile din sănătate și deschide noi oportunități economice.”

Actualul ministru al Sănătății, Sorina Pintea, a vorbit despre ceea ce pare o utopie în țara noastră – un spital de stat să fie profitabil și în același timp să ofere pacienților condiții ca în Vest. Sorina Pintea spune că a reușit să formeze un astfel de spital cât timp ocupa funcția de manager al spitalului județean din Baia Mare. „Modelul de succes al spitalului al cărui management l-am administrat poate fi replicat la nivelul macro al sistemului de sănătate. Cheia succesului este să te înconjori de o echipă bună de specialiști, motivată și entuziasmată, conștientă că sursele de finanțare vin dacă proiectul este tratat corect din punct de vedere antreprenorial”, a declarat aceasta.

Faptul că preluarea președinției consiliului UE pentru România reprezintă o mare oportunitate a afirmat și consilierul de stat la Administrația Prezidențială, Diana Loreta Păun. Totuși, mandatul nu ar fi ușor. Potrivit acesteia, este nevoie de o planificare riguroasă, de o organizare și o sinergie a tuturor actorilor din sistemul de sănătate pentru a face față provocărilor, mai ales din cele „două mari arii” de interes: sănătatea publică și domeniul farmaceutic. „Responsabilitatea României este una majoră. Preluarea preşedinţiei Consiliului UE pentru România reprezintă o mare oportunitate, iar dacă nu suntem bine pregătiţi putem greşi foarte uşor. Mandatul României nu va fi unul uşor, dat fiind contextul. Pe de o parte, este vorba de alegerile pentru Parlamentul European şi de implementarea noilor direcţii de evoluţie, dar şi de economiile care se impun, de bugetul UE, inclusiv pe domeniul sănătăţii şi care vizează reducerea prevalenţei bolilor netransmisibile. În plus, întreaga Europă se confruntă cu un declin demografic deosebit de important şi cu îmbătrânirea populaţiei. Dincolo de aspectele implicate pe alte domenii, trebuie să ne gândim că toate aceste aspecte sunt interconectate cu indicatorii stării de sănătate (speranţă de viaţă, natalitate, fertilitate, mortalitate), indicatori la care România nu stă prea bine. Avem însă o șansă să demonstrăm că planurile pe care ni le-am propus pot fi operaționalizate și că suntem în stare să construim lucruri frumoase.”

Nevoia unui sistem al cooperării, în care toate părțile implicate să aibă același obiectiv, a fost discutată și de Usman Khan, directorul executiv al European Health Management Association. „Sistemul paternalist va dispărea, în favoarea celui bazat pe colaborare. Felul diferit în care oamenii au început să se raporteze la sănătate va revoluționa arhitectura sistemelor de sănătate.” Totodată, acesta atenționează clasa politică, amintind că are datoria de a face „mai bine”, în loc de „mai mult”. Cei trei mari parametri care definesc un sistem de sănătate – accesul la tratament, calitatea serviciilor medicale și prețul acestora – trebuie echilibrați în favoarea pacientului.

Alexandru Velcu, președinte ANMDM, a afirmat că reforma sistemului de sănătate trebuie să fie asemenea unui „șantier complex, care să vizeze mai multe zone”. Nu este de ajuns să luăm decizii care să rezolve probleme punctuale, pentru ca mai apoi să ne întrebăm de ce lucrurile nu sunt sustenabile. Totodată, a amintit că și agenția este în plin proces de reformare. „Cred că e foarte important să amintesc tuturor că, din dorința de a nu mai exista situații de discontinuități pe piața medicamentului, ANMDM a creat în septembrie 2016 un mecanism propriu de raportare denumit «punct unic de raportare», prin intermediul căruia fiecare medic poate raporta orice discontinuitate din sistem ori lipsa oricărui medicament.” În ceea ce privește președinția României, este o bună ocazie de a ne consolida imaginea și influența în interiorul UE și pentru sistemul sanitar, de asemenea, de a aduce câteva puncte pe agenda europeană, ce pot să își găsească rezolvare. „Poate fi un moment în care putem acționa pe niște domenii, ne putem arăta capabili de a coordona niște politici europene, niște dosare legislative importante, cum este cel legat de valoarea tehnologiilor medicale, dar nu poate fi un moment în care, prin intermediul UE, să ne rezolvăm problemele noastre de acasă”, a conchis președintele ANMDM.

Prioritățile perioadei următoare, precum regândirea sistemului de rezidențiat, legea prevenției, implementarea bugetelor multianuale, au fost discutate de către Laszlo Attila, președintele Comisiei pentru sănătate publică. Alina Culcea, director general al companiei Amgen, a abordat subiecte precum finanțarea sistemului de sănătate, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, și, nu în ultimul rând, partea de acces la medicamente, mai ales la cele inovatoare. În ultimii ani, România este una dintre țările care face eforturi de a aduce molecule noi pe lista de medicamente compensate, însă mai sunt mulți pași de făcut până la nivelul celorlalte țări europene.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC