Newsflash
OPINII

Rebreanu, despre obezitate

de Dr. Richard CONSTANTINESCU - aug. 5 2022
Rebreanu, despre obezitate

În societatea contemporană, discursul medical despre corpul supraponderal și obez a început, de-o vreme, să se modifice, pe măsură ce se modifică și realitatea corporală actuală.

Dacă este să privim modul în care s-a construit discursul public și, mai ales, cel literar în privinţa obezităţii și semnificaţiilor atașate trupului obez, avem multă pâine de mâncat și numeroase pagini de răsfoit.

„Tot bogatu-i om cuminte și tot grasul om frumos”, spune o vorbă veche din popor. În calendare, în presă și în literatura română, în general, cei care au scris i-au parodiat, ironizat, batjocorit și chiar umilit pe supraponderali.

Dimensiunea părea că dictează caracterul, iar privirea cu care te uitai înspre un asemenea personaj durduliu era preconfigurată.

Dar ce a zis, ce a scris și care era percepţia culturală a lui Rebreanu, cel care a înșirat milioane de cuvinte despre om și lume, despre dimensiunile corpului personajelor sale și cum le-a celebrat zvelteţea sau corpolenţa?

Tipologii fizice din „Răscoala”

Am trecut prin paginile unuia dintre cele mai cunoscute romane ale literaturii române, scris de Liviu Rebreanu, „Răscoala” (volumul I, Editura „Adeverul” S.A., București, 1932) și am selectat pasaje care ilustrează perspectiva autorului despre anumite tipologii fizice de oameni. Ilie Rogojinaru, arendașul moșiei Oleana-Dolj, era „slăninos și burtos, cu gât de taur și capul rotund, avea niște ochi căprui săltăreţi și o figură jovială parcă pornită mereu numai spre bucurii” (p. 11). Doamna Gavrilaș: „Mărunţică, grasă și roșie, cu faţa veșnic lucioasă” (p. 24).

rascoala

Avocatul Baloleanu era „foarte voinic, avea o bărbuţă cafenie tunsă energic și un început de chelie pe care o ascundea cu fire de împrumut. Ochii albaștri-verzui îi sticleau inteligent și șiret. Mânca mult, se văita că băutura îl balonează și nu se putea reţine oricât medicii îl preveniseră că e predispus la obezitate” (p. 33).

Grăsuni și voinici

„Doi ţărani se tocmeau de-afară cu cârciumarul voinic și gras, ţăran și el, care stătea în prag și cu pălăria pe ceafă.” (p. 93)

Ioana Crăciun „împlinise 60 de ani, dar se simţea încă zdravănă, măcar că i se cocârjise puţin spinarea. Se hrănea bine, nu-i lipsea ciocănașul de ţuică la nicio masă, porc avea, păsări avea, porumb avea – era grăsună și voinică, nu ca alte femei de vârsta ei” (p. 150).

Soţia generalului Dadarlat, cel cu o „inimă ca untul proaspăt”, era „voinică și înaltă ca și bărbatul ei, era mai tânără mult ca dânsul și încă cochetă” (p. 218).

Antimiu era „un reporter gras, asudat, într-o blană soioasă, cu căciula de lutru fals pe ceafă și cu gravitate pe faţă ca și când ar fi fost deţinătorul secretelor supreme de stat” (p. 302).

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe