Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Priviri anatomopatologice

Viața Medicală
Dr. Richard CONSTANTINESCU marţi, 17 ianuarie 2012
   Despre Elena Densuşianu-Puşcariu am scris în anii din urmă, în paginile acestui săptămânal, articolul publicat vizând preponderent câmpul oftalmologiei. Activitatea oftalmologică deosebită, cea de organizare sanitară, publicistica medicală şi conferinţele de istorie a medicinei pe care le-a susţinut m-au determinat să propun ca serviciul oftalmologic în care a activat două decenii şi pe care l-a reformat, actuala Clinică de Oftalmologie a Spitalului „Sf. Spiridon“ din Iaşi, să-i poarte numele. În textul de faţă, doresc să adaug câteva date privitoare la activitatea de cercetare din domeniul anatomiei patologice.
   Prin orientarea interesului său către teme de interes teoretic şi practic, a contribuit la rezolvarea unor probleme din patologia clinică. Elena Densuşianu a abordat domenii de cercetare din sfera patologiei tumorale a glandei mamare, a proceselor de vindecare, artritelor cronice şi nefritelor, ca şi teme de cercetare experimentală. Rezultatele acestor cercetări s-au concretizat prin două lucrări comunicate la al XIII-lea Congres Internaţional de Medicină de la Paris din anul 1900 şi în cadrul Societăţii de Biologie din Paris, în anul1901, alte trei lucrări fiind publicate în reviste de specialitate din capitala Franţei.
   Patologia tumorală a glandei mamare a reprezentat o preocupare esenţială, teza sa de doctorat în medicină şi chirurgie având ca temă „Consideraţiuni asupra neoplasmelor sânului cu deosebire din punct de vedere al histologiei patologice“. Lucrarea a fost elaborată sub conducerea profesorului Emil Puşcariu şi susţinută în anul 1898 în cadrul Facultăţii de Medicină din Iaşi. Materialul personal original este considerabil şi se bazează pe studiul clinic şi morfologic al cazurilor studiate, iar problema atât de importantă a clasificării histologice a tumorilor glandei mamare este permanent discutată. Elena Densuşianu a reuşit în acest studiu să scoată în evidenţă rolul esenţial al anatomiei patologice pentru diagnosticul, orientarea terapeutică şi evaluarea prognosticului.
   Cercetările sale privind morfologia proceselor de reparare conjunctivă şi cicatrizare a plăgilor au fost publicate în articolul „Réparation et cicatrisation des plaies aseptiques des muscles“, apărut în Bulletins et mémoires de la société anatomique de Paris, 1899. În acesta, autoarea prezintă rolul ţesutului conjunctivo-vascular în cicatrizarea plăgilor, evidenţiind aspectele de regenerare ale fibrelor musculare şi afirmă că distrucţiile musculare se vindecă prin reparare conjunctivă. Alt studiu morfologic, referitor la procesul de reparare în cadrul distrucţiilor tisulare, viza regenerarea nervilor periferici după secţionarea acestora. Rezultatele cercetărilor au fost publicate sub titlul „Dégéneration et régénération des terminaisons nerveuses motrices à la suite de la section des nerfs periphériques“ în octombrie, 1900,  în publicaţia sus-amintită, şi comunicate la XIII Congrés International de Médicine (Paris, august, 1900). Autoarea menţionează că regenerarea nervilor periferici după secţionare se realizează prin fibrele nervoase neoformate, care pe cale descendentă ajung la fibra musculară, unde formează arborizaţia terminală.
   Unele studii cu caracter anatomoclinic au vizat aspectele morfologice ale artritelor cronice. În lucrarea „Histologie des arthrites croniques et spécialement de l’artrite blennorrhagique“ (publicată în Archives de médecine expérimentale, Paris, 1900) se descriu aspectele morfologice ale artritei cronice, în special a celei asociate blenoragiei, reprezentate prin fibroza ligamentelor periarticulare şi sinovialei, precum şi prin leziuni distructive ale cartilajelor care sunt înlocuite prin ţesut conjunctiv fibros. Aderenţele între suprafeţele articulare care se realizează prin ţesutul conjunctiv explică anchiloza articulară.
   Investigaţiile privind patologia renală au fost grupate sub forma unei lucrări ce a abordat studiul nefritelor. Cercetarea, efectuată în colaborare cu profesorul Victor Babeş, este intitulată „La néphrite hématogene des pyramides“ şi publicată în Archives de médecine expérimentale (iulie, 1902). În colaborare cu doctorul Ernest Pinoy, a comunicat Societăţii de Biologie din Paris rezultatele studiului experimental „Action du cantharidate de potasse sur la cellule nerveuse”. Autorii au demonstrat prin investigaţii morfologice ale creierului şi rinichiului că moartea animalelor din lotul de experienţă s-a produs prin acţiunea toxică a cantharidatului de potasiu asupra celulelor nervoase şi nu a fost determinată prin leziuni renale.
   Toate aceste aspecte completează activitatea profesorului de oftalmologie Elena Densuşianu-Puşcariu, care, în anul 1898, devenea „doctor în medicină şi chirurgie“, publicând o teză de anatomie patologică, lucrare ce reprezintă primul studiu anatomoclinic al glandei mamare din România.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.