Newsflash
OPINII

Potenţialul balnear al României trebuie valorificat

de Demostene ŞOFRON - iun. 29 2018
Potenţialul balnear al României trebuie valorificat
    La Cluj-Napoca și Turda a avut loc, în perioada 22–26 mai, Congresul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie. Lucrările au fost structurate pe trei mari secţiuni – balneologie/factori naturali terapeutici, stil de viaţă/aspecte etice şi legale, medicină fizică şi recuperare medicală. Abordările tematice au fost distincte, de la aportul factorilor naturali terapeutici, respectiv apele minerale și nămolurile terapeutice, până la climatologie, salinoterapie, gaze terapeutice, marketingul destinaţiilor turistice balneare, recuperarea medicală în afecţiuni neurologice și musculoscheletale. S-a mai discutat despre afecţiuni pediatrice, geriatrice, boli cardiovasculare, intervenţii mecatronice/robotice, educaţie, cercetare ştiinţifică în domeniu. Evenimentul a fost şi unul aniversar, marcându-se înfiinţarea primei catedre de balneologie la Facultatea de medicină din Cluj-Napoca, în 1930, graţie eforturilor depuse de prof. dr. Marius Sturza. 
    România dispune de o serie de ape minerale terapeutice, mofete, saline, peloizi și staţiuni balneare – Băile Tuşnad, Băile Govora, Băile Felix, Ocna Sibiului, Techirghiol, Sângeorz Băi, Ocna Şugatag –, cărora le poate valorifica potențialul terapeutic. Un congres de talia celui organizat la Cluj-Napoca s-a bucurat de o participare numeroasă – peste 300 de participanţi, semn că temele abordate sunt la zi și suscită interes legitim.
    Una dintre temele abordate a fost aceea a programelor pentru recuperare cardiovasculară în cazul femeilor cu boli cardiace ischemice. Programele de recuperare trebuie individualizate ţinându-se cont de particularităţile clinice, efortul, riscul aritmogenic și statusul socio-economic al pacientelor. Programele includ, pe lângă recuperarea medicală, şi suportul psihologic de specialitate. Un exemplu particular este Spitalul de Recuperare Cardiovasculară Covasna, în care sunt folosite, pe lângă metodele clasice de recuperare (training psihic asistat), şi terapii specifice unităţii medicale, cum sunt mofetele, apele minerale carbogazoase, climoterapia, aeroterapia, electroterapia, hidrokinetoterapia. Medicii Diana Gurzău, Bogdan Caloian, Florina Fringu, Gabriel Cismaru, Dumitru Zdrenghea și Dana Pop (Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca, Departamentul Cardiologie) au vorbit despre aceste tratamente.
    O altă temă discutată a fost tratamentul durerii articulaţiilor în bolile degenerative prin scufundarea pacientului în apele minerale sulfuroase, metodă ce a trecut cu bine testul timpului. Aceasta este o terapie de recuperare ce trebuie efectuată cu mare atenţie şi numai sub stricta supraveghere a medicului de specialitate. Nu trebuie uitat faptul că efectul apelor minerale sulfuroase a fost pus în evidenţă încă din anul 1872, când apele erau folosite empiric. În cadrul sesiunii, dr. Eugenia Dumitrescu și dr. Carmen Enescu (Baza de tratament Călimăneşti-Căciulata-Cozia) au prezentat un studiu desfășurat în perioada martie 2015–noiembrie 2017, care a inclus 1.145 de pacienţi cu dureri cauzate de gonartroză, coxartroză, discopatii, pacienţii având vârste de până la 65 de ani. Scufundarea în apele minerale sulfuroase a durat 20 de minute per sesiune, realizându-se la temperaturi de 36–37 de grade Celsius; 945 de pacienţi au manifestat îmbunătăţiri în ceea ce priveşte durerea, precum și o mai bună mobilitate la nivelul articulaţiilor; 123 de pacienţi au prezentat uşoare ameliorări și li s-au prescris tratamente antialgice; 77 de pacienţi au primit recomandări de examinare suplimentare la medicul ortoped. 
    Experienţele staţiunilor balneoclimaterice din România au reprezentat o temă principală în cadrul evenimentului. Geoagiu Băi este una dintre staţiunile cu un statut privilegiat, dacă ne raportăm la trecutul roman al staţiunii – Termae Dodonae. Staţiunea atrage anual mii de pacienţi, datorită factorilor naturali folosiţi pentru tratamentul complex al patologiilor sistemului locomotor (reumatism, patologii posttraumatice şi postoperative), patologiilor respiratorii, dermatologice, neurologice și metabolice. Tratamentul este completat cu proceduri precum electroterapia, hidroterapia, hidrokinetoterapia, termoterapia, magnetoterapia, terapia laser, masaj, aerosoli, au explicat medicii Mihaela Duţescu și Petre Racoviţă (Complex Germisara, Geoagiu Băi). O altă stațiune care oferă acest tip de tratamente este Ocna Sibiului, unde se pot trata și bolile sistemului locomotor, profilul predominant al staţiunii fiind de tratare a bolilor reumatice. Studiul dedicat factorilor terapeutici naturali la Ocna Sibiului este încă în derulare, dar, după zece zile de tratament (împachetări în nămol, hidroterapie în apele minerale clorurosodice, kinetoterapie), la pacienții diagnosticați cu gonartroză putem vorbi despre o diminuare a durerilor şi o mobilitate mai bună. Studiul demonstrează, chiar de la început, ameliorarea capacităţii funcţionale și o creștere a calității vieţii pacienților. Un studiu experimental efectuat la Băile Tușnad de medicii Gabriela Dogaru și Marieta Motricală (Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca) aduce în discuție un posibil efect hepatoprotector al apei minerale de la izvorul cu numărul trei din Ocna Sibiului. Eficacitatea şi beneficiile factorilor terapeutici naturali se evidenţiază şi în cazul studiului dedicat Băilor Govora, realizat de dr. Cristina Petrescu (Băile Govora). Apele minerale sunt bogate în magneziu, calciu și sulf. Acestea, împreună cu nămolul mineral, asigură tratamente eficiente în cazul bolilor reumatice articulare, disfuncţiilor neurologice periferice şi centrale și bolilor respiratorii la copii. S-a remarcat eficienţa tratamentului în astmul bronşic, caz în care se cere tratament specific anual.
    De un real interes s-a bucurat și prezentarea dr. Mufit Zeki Karagulle, de la Facultatea de medicină a Universității din Istanbul – Departamentul de medicină ecologică şi hidroclimatologie. Acesta a prezentat tratamentele balneologice pentru bolile musculo-scheletale în Turcia, vorbind despre balneoterapie (scufundare pasivă a corpului în ape minerale/ape termale), terapia cu nămol/peloide, crenoterapie (cure de ape minerale) și aerosoli. Tratamentele combinate şi-au dovedit eficacitatea, cu rezultate bune în osteoartrita genunchiului – diminuarea durerii și creşterea mobilităţii articulare.
    Dr. Liviu Lazăr (Buziaș) a discutat despre recuperarea medicală în hemofilie. Rolul fizioterapiei în hemofilie este încă puţin cunoscut, obiectivele sale fiind multe şi însemnate, printre cele importante figurând: reducerea durerii, îmbunătăţirea capacităţii senzoriale, oprirea sângerărilor, înlăturarea leziunilor inflamatorii. Tehnicile folosite sunt din sfera kinetoterapiei, termoterapiei, electroterapiei, terapiei magnetice, terapiei laser, hidroterapiei, terapiei cu ultrasunete. 
    Interesantă a fost şi abordarea reabilitării pacientului cu hernie de disc în asociere cu multiple comorbidităţi, subiect prezentat de medicii Gabriela Voicu și Tabita Lungu de la Spitalul Clinic „Dr. I. Cantacuzino” Bucureşti. S-a pornit de la ideea că analgezicele în doze crescute au efect limitat asupra simptomelor. Cel mai bun tratament include un echilibru între medicaţia personalizată şi procedurile de recuperare medicală, plusul aducându-l consilierea psihologului.
    La acelaşi nivel de reprezentare a fost şi materialul dedicat ozonoterapiei, prezentat de dr. Remus Relu Glogojeanu de la Universitatea naţională de Educaţie Fizică şi Sport, Bucureşti. Studiile clinice demonstrează că ozonoterapia este o metodă eficientă de prevenire a unor boli şi a complicaţiilor în bolile reumatice, dermatologice, cardiovasculare, ginecologice, ortopedice, precum și în tratamentul afecţiunilor geriatrice.
    Dr. Constantin Munteanu și dr. Mihai Hoteteu (București) au prezentat balneo-speleoterapia – un mod aparte de climatoterapie, care se axează pe condiţiile oferite de minele de sare şi peşteri pentru tratamentul mai multor boli. Tratează în special afecțiuni respiratorii şi de piele, în discuţie intrând minele de sare de la Turda şi Dej. Un caz aparte îl reprezintă Salina Turda, o staţiune balneară modernă, oferind terapii pentru bolile respiratorii în diferite stagii (prezentare susținută de medicii Simona Baciu, Ovidiu Mera și Cătălina Podar).
    În concluzie, se impune o abordare managerială mai eficientă a staţiunilor balneoclimaterice din România, precum şi o schimbare a modului de prezentare, promovare în ţară şi peste hotare, pentru o vizibilitate corespunzătoare. 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe