Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Postmodernism în medicină

Viața Medicală
Dr. Vlad STROESCU vineri, 12 februarie 2021

Cândva, medicina însemna un efort narativ. Alchimia ei, deși delicată, era simplă în principiu. În prezent, lucrurile sunt radical schimbate.

402-mckinsey-21a8144-kwanDoctorul se vedea confruntat cu o serie de fenomene obscure și fără sens aparent pentru cel care le suferea. Doctorul le identifica și le clasifica, atribuind fiecăruia câte un nume: febră, angină pectorală, suflu sistolic, halucinaţie etc. Deja haosul începea să se sedimenteze și să capete premisele unei viitoare ordini.

Venea apoi partea cu adevărat dificilă: reconstituirea puzzle-ului, punând fenomenele astea la locul lor în lanţul fiziopatologic, căutând semne și date noi, clinice și paraclinice, croind, în cele din urmă, o poveste cu cap și coadă, al cărei final era scris chiar de doctor, prin tratament.

Așa au stat lucrurile de la începuturile omenirii, de când există vindecători de orice fel. Pentru medic, suportul narativ e știinţa, pentru șaman – mitul și ritualul, dar esenţa travaliului era asemănătoare.

În prezent, lucrurile sunt radical schimbate. Pacientul nu mai vine la doctor doar cu materialul brut al suferinţei. Ci vine cu el deja ambalat într-un set de naraţiuni. E o chestiune de eră a confortului: când suferi, ai imediat nevoie de un sens pentru suferinţa ta, vrei să știi ce se întâmplă, e una dintre forţele care te aduc la doctor.

Dar abundenţa actuală de naraţiuni face să fie mult mai simplu să găsești deja explicaţii și interpretări, să ai impresia că știi deja care e problema.
Mai mult, omul bolnav vine adesea și cu naraţiunea vindecării gata pregătită, el știe deja, sau crede că știe, ce e de făcut, ce soluţii medicale sunt, și pe care dintre ele e dispus să le primească.

La urma urmelor, doctorul e un furnizor de servicii, iar pacientul e un client cu propriile lui preferinţe. Toate acestea au complicat extrem de mult treaba unui doctor, care acum nu mai e tocmai un povestitor, cât un metanarator sortit dinainte eșecului.

El nu mai lucrează cu suferinţă, ci cu alte fragmente stratificate de naraţiune. Din fericire, investigaţiile paraclinice tot mai avansate mai preiau din factorul de eroare uman, subiectiv, devenit atât de dens și haotic.

Dar tot ele creează și eroare, mai ales în cazul suferinţelor fantomatice, „sindroamelor rătăcitoare”, al intestinului iritabil, prostatitei cronice, sindromului post-COVID. Pacientul vine la cabinet având deja o nouă mitologie a propriului său corp. Și, cum suntem în postmodernism, toate mitologiile sunt adevărate.

De aceea revenim, obsesiv, la prima întrebare, atât de simplă și omenească, dar piatră de temelie a relaţiei medic-pacient: ce doare? Fără artificii, cuvinte grele, teorii. Cu cele mai simple cuvinte, ce doare?

Etichete: vlad stroescu medicina suferinta solutii medicale investigatii paraclinice sindrom post covid

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.