Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  OPINII

Piramida socială și aristocrația de talent

Viața Medicală
Dr. Alexandru CUPACIU vineri, 10 februarie 2017
     Interogat de un grup de greviști asupra condițiilor grele de viață, ministrul economiei din Franța le-a răspuns că, dacă vor să câștige mai mult, trebuie să depună mai mult efort. Pe românește, „cine-i harnic și muncește are tot ce vrea” într-o societate care recompensează cu justețe calitățile fiecăruia și în care fiecare individ este responsabil de eșecul sau succesul său. Inegalitățile sociale sunt îndreptățite și fondate pe talentul și efortul individual, iar școala are rolul să îi detecteze pe cei mai merituoși și să îi promoveze în posturile din vârful ierarhiei sociale. Mai apoi, bogatul merită să fie bogat, precum săracul sărac. „După faptă și răsplată”. Cu o condiție: egalitatea de șanse, principiu fondator al democrației.
     Au oamenii, în realitate, posibilități de dezvoltare asemănătoare? Un grup de cercetători din SUA a analizat1 cortexul cerebral a 1.099 de persoane cu vârste între 3 și 20 de ani, provenite din medii socioeconomice diferite. Studiind morfologia creierului acestor copii și adolescenți, au constatat că există o strânsă corelație între nivelul de venituri ale familiei și dimensiunea anumitor regiuni cerebrale. Zonele care se ocupă de limbaj, de memorie și de luarea de decizii aveau tendința să fie mai puțin dezvoltate în familiile mai sărace. Chiar și variații minime de venituri printre cei mai nevoiași induceau modificări semnificative de structură cerebrală. În același sens, copiii ai căror părinți aveau un nivel de educație superior prezentau un hipocamp (structură cerebrală implicată în memorie și orientare spațială) mai voluminos decât al celor cu părinți mai puțin educați.
     Fără să reiasă din studiu, corelația între anumite abilități, suprafața cerebrală și venituri pare să fie rezultatul unui nivel diferit de stres, de stimulare cognitivă și de nutriție. Mai apoi, aceste diferențe se traduc în dificultăți școlare. De exemplu, în 1990, în Franța, 85% din copiii cadrelor superioare obțineau o diplomă de bacalaureat, față de numai 31% în rândul muncitorilor necalificați2. Există și alte cauze implicate, de exemplu gruparea școlilor bune în cartierele bogate sau faptul că familii aflate pe poziții inegale vizează pentru copiii lor poziții inegale. Nu mai vorbim de țările în care studiile se plătesc.
     Concentrarea aproape exclusivă a greutăților școlare în rândul celor mai săraci marginalizează teoria meritului în ascensiunea socială. În fapt, asistăm la transformarea progresivă a inegalităților sociale în inegalități școlare, de-o aparență mai legitimă. Mai mult, sărăcia îl împiedică pe om să gândească limpede la soluții de ieșire din criză. Într-un alt studiu3, 500 de țărani din Tamil Nadu (India), care trăiesc din cultivarea trestiei de zahăr și urmează un ciclu al sărăciei bine-cunoscut (bogați după recoltă și săraci înainte), au fost supuși unor teste de abilități. Rezultatele, după ce au fost eliminați toți factorii de eroare (oboseala, alimentația etc.), arată că țăranii s-au descurcat mult mai bine la aceste teste după recoltă, eliberați vremelnic de grija zilei de mâine. Nu numai că performanțele lor intelectuale sunt alterate când sunt nevoiași, dar se întâmplă de multe ori să facă alegeri impulsive (alcool, delincvență etc.) care le agravează situația.
     Avem cu toții nevoie să ne dezvoltăm într-o societate care recunoaște, încurajează și răsplătește munca, așa cum profesorii trebuie să fie convinși că școala nu reproduce inegalitățile sociale și îl ajută pe elev să-și dezvolte aptitudinile. Însă, pentru toate acestea, trebuie să asigurăm tuturor șanse egale încă din prima copilărie.
1. Noble KG et al. Family income, parental education and brain structure in children and adolescents. Nat Neurosci. 2015 May;18(5):773-8

2. Duru-Bellat M. L’inflation scolaire. Les désillusions de la méritocratie. Éditions du Seuil & La République des Idées, Paris, 2006

3. Mani A et al. Poverty impedes cognitive function. Science. 2013 Aug 30;341(6149):976-80

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC