Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Pătru Firu – profesorul nostru

Viața Medicală
Prof. dr. Ecaterina IONESCU vineri, 14 octombrie 2016
     În luna august a acestui an, s-a stins din viață unul dintre cei mai renumiți profesori ai școlii de stomatologie din țara noastră, prof. dr. doc. Pătru Firu. Profesorul Firu rămâne pentru  stomatologii din țara noastră, fondatorul stomatologiei infantile și creatorul specialității de ortodonție și ortopedie dento-facială, în modernizarea și dezvoltarea cărora s-a implicat cu dăruire până la finalul vieții sale.
     Pentru mulți dintre noi, profesorul Pătru Firu a fost profesorul nostru, ca un model ce s-a impus prin seriozitate, muncă și generozitate, cel care ne-a îndrumat pașii profesionali, profesorul care a schimbat viața multora dintre noi, ne-a ajutat în devenirea noastră ca medici și oameni. Și asta pentru că principalul său dar a fost dragostea pentru cunoaștere și oameni, dragoste ce ne-a fost transmisă cu har, dăruire și suflet și pe care se cuvine s-o dăm și noi mai departe în profesia noastră, pentru păstrarea prestigiului profesional și a valorilor adevărate. Ne-a învățat să ne folosim mintea în modul cel mai onest cu putință, să învățăm din greșeli pentru a nu avea eșecuri, să muncim în profesie dar și pentru profesie. Am mai învățat de la profesorul nostru că în viață valoarea nu o dau banii, ci munca adevărată și cinstită, demnitatea și respectul.
     Dincolo de cariera universitară, prof. dr. Pătru Firu a oferit o mare lecție și lumii științifice. Prin opțiunea către cercetare științifică fundamentală, el a decantat ceea ce este esențial de ceea ce este marginal. A susținut cercetarea științifică românească, sprijinind membrii comunității academice pentru a se emancipa în lumea științifică medicală. De numele lui se leagă, până la identificare, cursurile de vară de stomatologie infantilă, adevărateProf. dr. Pătru Firu școli de viață profesională. Organizate și desfășurate timp de peste 18 ani, în diferite zone ale țării, aceste cursuri, de înaltă ținută științifică, s-au constituit și în reale oportunități de cunoaștere a problemelor stomatologice din țară, dar și de interrelaționare umană.
     Lumea științifică românească a pierdut unul dintre poate ultimii enciclopediști, ce a citit și tezaurizat informații din toate domeniile și care, într-o lume dominată de supraspecializări, a putut vorbi/scrie argumentat despre medicină, antropologie, civilizații, artă etc. De asemenea, prin dispariția lui, s-a pierdut o voce distinctă a lumii stomatologice românești și europene, un coborâtor din Francisc Rainer, s-a pierdut istoria unei curiozități ce a parcurs cu profunzime multe domenii de cunoaștere.
     Cu o activitate foarte bine conturată și cât se poate de autentică, profesorul Firu poate fi caracterizat ca o personalitate distinctă, cu puterea de muncă, perseverența și tenacitatea unui cadru didactic de soi, care își cunoaște și respectă atribuțiile și responsabilitățile, consecvent cu sine, dar și cu profesia de-a lungul întregii vieți, felul de a fi, firesc și deloc sofisticat sau complicat. A dat dovadă de luciditate însoțită de foarte multă înțelegere și condescendență, disciplină și respect pentru toți (studenți sau colaboratori) și, nu în ultimul rând, eleganță (vestimentară, comportamentală, verbală). A fost un om al școlii și al științei, aflat în slujba educației, dar și o conștiință a timpului său, sensibil la schimbări și înnoiri cu o prospețime a spiritului și o vitalitate de invidiat.
     Prof. dr. Pătru Firu s-a născut la Călimănești, Vâlcea, în 1919. După finalizarea studiilor liceale la Colegiul Național „Carol I“ din Craiova (1938), s-a înscris la Facultatea de Medicină pe care a absolvit-o în 1944, obținând și teza de doctorat cu tema: Artera vertebrală, ramura directă din crosa aortă (varianta arterială).
     În anii studenției a fost admis ca preparator benevol, prin concurs, la Catedra de anatomie și embriologie umană, condusă de profesorul Francisc Rainer. Ulterior a susținut concurs de asistent universitar la aceeași catedră (condusă de prof. Gr. T. Popa), unde și-a desfășurat activitatea până în 1949, când a fost transferat ca asistent universitar la Clinica de chirurgie maxilo-facială, condusă de conf. dr. Valerian Popescu.
     Între 1944 și 1947 a fost intern, intrat prin concurs, la Clinica de chirurgie maxilo-facială „Prof. dr. Dan Theodorescu“, pentru ca în anii 1945–1946 să întrerupă stagiul de intern pentru a participa pe frontul de apus ca locotenent-medic și comandant la echipa volantă chirurgicală nr. 12, aparținând armatei a patra. În perioada 1947–1949, a urmat cursurile Institutului de Stomatologie din București, condus de prof. dr. Dan Teodorescu, unde a obținut titlul de medic specialist stomatolog.
     În anul 1959 a fost promovat conferențiar universitar provizoriu, la catedra de stomatologie a Facultății de Medicină și a Facultății de Pediatrie, iar zece ani mai târziu a devenit  profesor titular prin concurs și șef al Catedrei de stomatologie infantilă, ce cuprindea cele trei secții de specialitate, respectiv, pedodonție, ortodonție și chirurgie ortognatică.
     În anii 1960–1961 a urmat cursuri de stomatologie infantilă la Institutul de stomatologie din Paris (Hôpital de la Salpêtrière), unde a obținut diploma de „professeur assistant a titre etranger“, după susţinerea memoriului „Dysfonction de lʼarticulation temporo-maxillaire“. La întoarcerea în țară, în 1961 a pus bazele primei clinici de stomatologie infantilă (la București), formând cadrele didactice în acest domeniu din Iași, Cluj, Timișoara și Tg. Mureș. Pentru a susține, dezvolta și moderniza stomatologia infantilă a efectuat, între 1964 și 1967, vizite de studii și cursuri la clinicile de ortodonție din Düsseldorf (prof. dr. Dietmar Fischer) și la Bonn (prof. dr. G. Korkhaus). De asemenea, între 1967 și 1997 a participat la congrese și conferințe sau cursuri internaționale în 40 de orașe din Europa, Orientul apropiat și SUA, unde a susținut cursuri sau rapoarte în domeniul chirurgiei ortognatice în plină dezvoltare; în același timp a prezentat cursuri de antropologie medicală dentară (dento-cranio-maxilo-facială).
     În ceea ce privește activitatea științifică, între 1940 și 1950, Pătru Firu a lucrat ca preparator și asistent universitar la piese de disecție, dintre care preparate cu artera vertebrală, fascia vasto-aductorie, structura osoasă și studiul trabeculelor osoase funcționale la craniu. Pentru încă zece ani, până în 1960, a fost referent și cercetător științific principal la Institutul de Antroplogie „Fr. Rainer“, unde a studiat: dezvoltarea filogenetică și ontogenetică a craniului (studiu craniologic și radiologic); studiul suturilor și sinusurilor cranio-faciale, de la nou-născut la senescență; asimetriile cranio-faciale; patologia oaselor craniului, trunchiului și membrelor – comparativ; limitele de dezvoltare normală a capului – studiu realizat pe 30.000 de copii și adulți în zece anchete medico-antropologice, în urma căruia s-a introdus „somatograma“ aplicată în ortodonție, fotograma și teleroent­gencefalograma.
     Pe baza acestor lucrări, de anatomie și antropologie, el a creat antropologia medicală dentară cu aplicație în investigația anomaliilor dento-maxilare pe baza somatogramei, fotogramei și roentgencefalogramelor. În chirurgia maxilo-facială a introdus tehnici noi în rezecțiile de maxilar, precedate de ligatura arterei carotide externe, extirparea parotidei, cu reper aponevroza Juvara și transplantele osoase în defectele osoase la mutilații de război.
     În chirurgia ortognatică a introdus tehnici originale în: Prognația mandibulară (tehnica Obwegeser–Firu), Osteotomia vertico-sagitală a ramurii orizontale a mandibulei cu disecția pachetului alveolar inferior (tehnica originală recunoscută în străinătate ca tehnica Firu), Osteotomia blocului incisivo-canin cu fractură și imobilizare unimaxilară (gutiera ocluzală), Lambou de limbă cu plastia comunicărilor buco-sinusale sau buco-nazale (tehnică originală recunoscută în străinătate).
     Activitatea didactică și de cercetare se regăsește și într-un volum uriaș de publicații, dintre care menționăm: tratate și monografii în specialitatea ortodonție, manuale pentru studenții Facultății de Stomatologie și ai facultăților de Medicină și Pediatrie (specialitățile de ortodonție și pedodonție), cărți și publicații de anatomie, antropologie, criminalistică, culegeri de probleme în stomatologia infantilă.
     Titlurile științifice obținute: doctor în medicină și chirurgie – teză de doctorat (1944), cercetător științific clasa I, la Centrul de Cercetări antropologice „Fr. Rainer“ al Academiei Române (1950–1960), professeur assistant a titre etranger, Paris, cu susținerea memoriului „Dysfonction de lʼarticulation temporo maxillaire“ (1961), docent în științe medicale (1970), director al colectivului de cercetare în stomatologie infantilă, subordonat Institutului pentru Ocrotirea Mamei și Copilului „Prof. dr. A. Rusescu“ – fost „Emilia Irza“ (1974–1989).
     „Dintre premiile și distincțiile celui care a fost prof. dr. doc. Pătru Firu, amintim: premiul „V. Babeș“ al Academiei Române pentru lucrarea „Sărata-Monteoru: studiu antropologic“ împreună cu C. Maximilian, V. Caramelea, Adina Negrea (1963); medalia de aur la Congresul internațional de stomatologie Varșovia (1965); premiul internațional al Asociației stomatologice internaționale (ASI) la Roma – Congresul internațional de stomatologie (1966); marele premiu internațional GIRS-Poitiers – Franța (1968); premiul „Claude Martin“ al Academiei naționale franceze (1970); profesor universitar evidențiat (ordin MEI, 1982); doctor honoris causa al Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa“ Iași (1994).
     Activitatea desfășurată în societățile științifice din țară și străinătate este reliefată de funcțiile deținute în aceste organisme: secretar de redacție la revista „Stomatologie“, București (1954–1959), secretar general al Societății de Stomatologie USSM (1959–1967), membru titular al Grupului internațional de cercetare în stomatologie (GIRS), Bruxelles – Belgia (1963–1989), vicepreședinte, secretar general al ASI Paris și ASI Roumanie – secția română – București (1963–1989), secretar al diviziunii stomatologice UMB (1962–1986) – secretar general al secției române UMB (1986–1988).
     Profesorul Pătru Firu și-a desfășurat activitatea și în zona administrativă. Astfel, el a fost primul decan stomatolog al Facultății de Stomatologiei (între anii 1957 și 1961), reales ulterior între anii 1976 și 1984 și prorector didactic IMF București (1961–1964). De asemenea, timp de 29 de ani a condus Clinica de Stomatologie infantilă din cadrul Facultății de Stomatologie, iar între anii 1985 și 2004 a fost directorul Centrului de colaborare OMS, secția București.
     În ceea ce mă privește, nu voi uita „testamentul“ profesional și moral, acela de a redobândi titlu de „doctor medic stomatolog“, redobândind astfel demnitatea profesiei căreia profesorul nostru i-a dedicat întreaga viață. Dumnezeu să-l odihnească în pace și liniște!

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.