Era modernităţii medicale s-a încheiat. Cel puţin acea viziune care se baza pe om, pe îndeletnicirea lui, pe arma lui supremă, respectiv mintea. Odată cu explozia tehnologiei, și-o scriu cu sentimente contradictorii (dat fiind că am un procesor de text în faţă, nicidecum o mașină de scris), reperele s-au îndepărtat.
Sunt întrebat din ce în ce mai des ce opinie am, ca psihiatru, despre patologia prilejuită de tehnologie. Discursul meu e doar constatator, întru câtva speculativ. Mi-aduc aminte de cărţile clasicilor care menţionau, la pacienţi cu schizofrenie, maniacali, cu varii deliruri organice, schimbări în semantica lor delirant-halucinatorie odată cu apariţia electricităţii, a undelor radio, a magnetismului, iar mai apoi a televizorului, respectiv a telefonului mobil. Delirul „folosea” tehnologia, nu tehnologia prilejuia boala. Boala se împletea, simbiont, pe noua „unealtă” a umanităţii.
Pe de altă parte, nu doar constanta semiologică e de urmărit, ci (și) abilitatea vs. dizabilitatea ulterioare tehnologiei.
Profesorii noștri de semiologie ne-au învăţat un abecedar al diagnosticului „clinic”. Cât din semiologie mai e practicată astăzi, când ne bazăm mai degrabă pe paraclinic, imagistică, și arbori diagnostici construiţi statistic? Panta se inversează, medicul regresează, devine vulnerabil în compania tehnologiei.
Să fie acesta un punct nodal care va conduce, treptat, spre extincţia doctorului așa cum l-am știut noi? Avem o profesie profund umanistă, în mare nevoie de apropierea bolnavului de vindecător. E ceva sacru aici.
Pot să-mi imaginez o persoană care se duce într-o cameră goală, după ce o mașină i-a spus că durerea lui de burtă e de fapt un apendice perforat, și-un computer îi rezolvă, anonim, problema, în timp ce-un altul îi administrează, sec, analgezie.
Psihiatric, întâlnirea aceasta nu va fi avut nimic memorabil. Nu tu mulţumiri de oferit. Nu tu privirea aia complice la despărţire. Dar nici malpraxis, cel mult o litigaţie despre cum „aparatura” respectivă n-a funcţionat la „parametrii anticipaţi”.
Să fie oare asta mai bine decât medicina intermediată uman? E greu de știut.