Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  OPINII

Noi înfrângeri pentru industria tutunului

Viața Medicală
Prof. dr. Florin MIHĂLŢAN marţi, 9 august 2016
     În ultimele luni, s-au înmulțit procesele intentate de industria tutunului, prin sucursale din diferite zone, unor țări din Uniunea Europeană și din afara sa. Toate au fost perdante și toate au creat un optimism rezervat dar motivat în tabăra antifumat. Astfel, este de menționat respingerea, la 4 mai 2016, la Curtea Europeană de la Bruxelles, a celor trei apeluri – de fapt, încercări ale Philip Morris și British American Tobacco (de care nici România nu a fost străină) de a întârzia și de a invalida directiva privind produsele din tutun, care interzice țigările mentolate și tutunul rulat, ca și pe cele privitoare la producătorii de țigări electronice.
     Mai recent însă, la 9 iulie 2016, un proces inițiat în februarie 2010 de trei companii sucursale ale Philip Morris împotriva statului Uruguay a fost, de asemenea, respins. Judecat la Centrul internațional de reglare a disputelor de investiții (ICSID) cu arbitraj de la Banca Mondială, demersul Philip Morris a fost fundamentat pe nerespectarea și violarea (după părerea industriei tutunului) a tratatului bilateral de investiții prin cel puțin două legi de control al tutunului introduse în Uruguay. S-a ajuns la această arbitrare internațională după ce aceste acuze au fost judecate și respinse de Curtea constituțională din Uruguay. Și cei trei arbitri judecători de la Curtea internațională au respins în final cererile Philip Morris.
     Bătălia pentru aplicarea noilor legi în Uruguay se baza pe următoarele măsuri: pictogramele pe pachetele de țigări urmau să acopere 80% din suprafața frontală și posterioară a pachetului de țigări și fiecare marcă de țigări urma să fie limitată la doar o singură variantă sau tip de produs (eliminându-se astfel familiile de mărci cu variante care ar putea să inducă în eroare consumatorul și să lase acestuia impresia că unele țigări sunt mai puțin dăunătoare ca altele).
     Încercările industriei tutunului de a stopa implementarea acestor legi se bazau pe invocarea spațiului insuficient care rămâne pe pachet pentru marcă și pe faptul că nu pot pune pe piață o serie de produse precum Marlboro Gold. În felul acesta, acuzau că s-ar încălca o serie de tratate internaționale care încurajau investițiile directe din străinătate și garanțiile de protecție a investitorilor din alte state. La bază considerau că, de fapt, s-ar face o expropriere a drepturilor de proprietate a mărcii, fără compensare, și că această măsură nu este susținută de dovezi care să arate că modificarea este funcțională și conformă cu un tratament comercial corect și echitabil. Se cereau daune compensatorii de 25 de milioane de dolari.
     Dar pe ce s-a bazat decizia tribunalului? Hotărârea de respingere a subliniat importanța Convenției-cadru a OMS privind controlul tutunului (FCTC) în stabilirea obiectivelor de control al tutunului și de stabilire a bazei de dovezi pentru măsuri și a confirmat faptul că statele nu trebuie, prin urmare, să creeze dovezi locale. Tribunalul a identificat, de asemenea, că un stat nu trebuie să dovedească o legătură directă de cauzalitate între măsura și rezultatele observate în domeniul sănătății publice; mai degrabă, opinia tribunalului a fost că este suficient ca măsurile să fie în fapt încercări de a aborda o problemă de sănătate publică și trebuie luate astfel cu bună-credință. Acțiunea întreprinsă de Uruguay s-a bazat pe dovezi substanțiale legate de dimensiunea avertismentelor de sănătate, care sunt un mijloc eficient de informare a consumatorilor cu privire la riscurile asociate consumului de tutun și au avut ca scop o descurajare a consumului de tutun. La acestea s-au adăugat un număr substanțial de dovezi care au demonstrat că interzicerea variantelor de marcă sunt mijloace eficiente de prevenire a etichetării înșelătoare a produselor din tutun. Ele reconfirmă că măsurile de control al tutunului în Uruguay reprezintă un răspuns rezonabil și responsabil la strategiile de publicitate înșelătoare, de marketing și de promovare utilizate de industria tutunului, toate bazate pe dovezi care au dovedit că interzicerea acestora are eficiență în reducerea consumului de tutun. Tribunalul a constatat, de asemenea, că măsurile contestate de industria tutunului s-au bazat și au fost în sprijinul obligațiilor și recomandările FCTC și acest lucru a fost esențial, iar măsurile contestate în acest context nu au fost arbitrare. Tribunalul chiar a subliniat că au fost adoptate în vederea îndeplinirii obligațiilor legale naționale și internaționale din Uruguay pentru protecția sănătății publice. S-a mai arătat că FCTC este un tratat bazat pe dovezi astfel încât „în aceste condiții, nu a existat nicio cerință pentru Uruguay pentru a efectua studii suplimentare sau pentru a aduna probe suplimentare în susținerea măsurilor contestate“. Responsabilitatea pentru măsurile de sănătate publică, așa cum a fost expus de tribunal, revine guvernului, iar protecția sănătății publice este un obiectiv important. S-a abordat o reală problemă de sănătate publică, iar măsura luată nu a fost disproporționată în raport cu acea îngrijorare manifestată de industria tutunului și că aceasta a fost adoptată cu bună-credință. Privitor la expropriere, tribunalul a respins cererea pentru două motive: măsurile nu au avut drept efect privarea în mod substanțial a reclamanților din valoarea investiției lor globale (deoarece acestea au putut să își continue activitatea de vânzare de tutun în Uruguay), iar regulamentele au fost un exercițiu de drept al statului de a reglementa în bunuri publice. „Tribunalul a mai concluzionat că, în conformitate cu legislația uruguayană sau convențiile internaționale la care Uruguay este parte, titularul mărcii comerciale nu se bucură de un drept absolut de utilizare, fără reglementări, ci numai un drept exclusiv de a exclude terțe părți de pe piață, astfel încât numai titularul mărcii are posibilitatea de a utiliza marca în comerț, însă sub rezerva puterii de reglementare a statului“.
     Acest document are o importanță enormă; el oferă un scurt rezumat al unora dintre aspectele-cheie care au o semnificație mai largă în conformitate cu dreptul internațional pentru controlul tutunului sau al unor măsuri de sănătate publică adoptate sau adoptabile de guvernele suverane. Această decizie creează un precedent care se alătură verdictelor obținute la tribunal de Australia, când a fost discuția legată de pachetul generic, și pot susține demersuri ale altor state pe viitor (Noua Zeelandă, Franța, Anglia etc.).
     Pe toate fronturile, industria tutunului pierde procese. În schimb, la noi, aceeași industrie a tutunului este invitată la masa negocierilor de parlamentari, de comisiile parlamentarilor și se renegociază amendarea noii legi antifumat și directivele Uniunii Europene. Mă întreb firesc de ce se întâmplă acest lucru în România și care este viitorul în condițiile în care și România este la rândul său semnatară din 2005 a aceleiași Convenții-cadru de control al tutunului.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC