Regiunea europeană se confruntă, în prezent,
cu resurgenţa rujeolei, o boală despre care se spera că va fi eliminată până la
finele lui 2010. Cu toate acestea, în 2011, Europa a raportat peste 37.000 de
cazuri, inclusiv zece decese provocate de infecţia cu virusul rujeolic, astfel
că data-ţintă a eradicării bolii a fost stabilită pentru 2015. Epidemiile din
unele ţări vest-europene, precum şi recenta epidemie din Ucraina au stârnit îngrijorare,
în perspectiva unei posibile răspândiri mai largi a infecţiei, cu prilejul
Jocurilor Olimpice de Vară, de la Londra, sau a Campionatului European de
Fotbal. Nu este deloc de neglijat nici riscul ca, odată cu aceste evenimente,
boala să ajungă şi în alte părţi ale lumii.
Trebuie specificat că majoritatea infecţiilor
cu rujeolă raportate anul trecut au fost la pacienţii cu vârsta de 14 ani sau
mai mult. Chiar dacă imunizarea largă în copilărie este cheia programelor de
vaccinare, a devenit clar şi că vaccinarea antirujeolică a adulţilor reprezintă
un pas la fel de important în eradicarea bolii.
Unii din adulţii care au contractat rujeola
nu primiseră niciodată o a doua doză de vaccin, conform vechilor politici de
imunizare, care s-au dovedit a asigura o imunitate suboptimală. Alte persoane
cu rujeolă fie au ratat administrările unor doze, fie nu au fost deloc
vaccinate. În Danemarca, de pildă, programul de imunizare a fost introdus abia în
1987, astfel că mulţi adulţi au avut o acoperire imună suboptimală vreme de mai
mulţi ani.
După mai mult de un deceniu în care numărul
de cazuri de rujeolă s-a păstrat la niveluri minime, boala a reapărut la cote
ridicate, în Danemarca, în special la adulţii tineri. Din acest motiv, adulţii
cu vârsta sub 39 de ani care nu fuseseră vaccinaţi anterior vor primi, gratuit,
vaccinul antirujeolic, până la finalul acestui an. Încurajăm, pe această cale,
autorităţile de sănătate publică din alte state să dezvolte strategii prin care
să ofere adulţilor doze adiţionale sau pe cele ratate în programele naţionale.
De asemenea, cerem personalului medico-sanitar din asistenţa primară să
identifice persoanele care necesită vaccinare şi să le susţină în asigurarea
imunizării antirujeolice.
Adulţilor, dar şi părinţilor de adolescenţi,
le recomandăm să-şi verifice propriul status imun. Dacă aceştia nu pot fi
siguri că li s-au administrat cele două doze de vaccin antirujeolic, atunci pot
fi la risc de infecţie. În acest caz, ei trebuie să ştie că pot transmite, la rândul
lor, infecţia (cu grad ridicat de contagiozitate) către alţi membri ai
familiei, prieteni, vecini şi colegi nevaccinaţi sau imunizaţi suboptimal. Mai
mult, pot transmite boala la sugari cu vârsta sub pragul inferior de vaccinare
antirujeolică, cu risc înalt de complicaţii în caz de infecţie. De asemenea,
boala poate fi transmisă şi acelor grupe populaţionale exceptate de la
vaccinare, la care protecţia împotriva bolii este asigurată de efectul de
cohortă.
În concluzie,
pe lângă asigurarea vaccinării corecte şi complete a copiilor, mesajul nostru către
adulţi este de a-şi verifica propriul status imunitar şi de a se vaccina pentru
bolile prevenibile prin vaccinare, fie că este vorba de rujeolă sau de altă
boală infecţioasă. Decizia fiecăruia, de a se proteja sau nu, este individuală,
dar protecţia asigurată prin vaccinare se răsfrânge nu doar asupra celui
vaccinat, ci şi asupra familiei sale şi a comunităţii. 
