Newsflash
OPINII

Ministerul Sănătăţii nu doarme vara

de Vlad MIXICH, Dr. Maria DRAGOTĂ - aug. 19 2013
Ministerul Sănătăţii nu doarme vara

   În timpul unei conferinţe de presă maraton, ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a anunţat miercuri punerea în dezbatere publică a mai multor proiecte de lege îndelung aşteptate. Fiecare dintre ele ar putea schimba substanţial atât practica medicilor cât şi interacţiunea pacienţilor români cu sistemul.

Medicii cu normă întreagă vor fi obligaţi să aleagă

„Medicul va fi obligat să opteze dacă lucrează cu normă întreagă, respectiv şapte ore, în spitalul public. În cazul în care a optat să lucreze în spitalul public cu normă întreagă, atunci în aceeaşi unitate sanitară va putea lucra peste programul de lucru, în sistem privat“, a declarat ministrul sănătăţii. „Medicul care nu vrea să lucreze în sistemul public cu normă întreagă va avea dreptul să lucreze într-un spital privat, în cel de stat rămânând doar cu normă redusă“.
   Medicii care aleg să lucreze cu normă întreagă la stat nu vor mai avea dreptul să activeze în spitale private. În schimb, spitalele publice le vor permite practică privată. „Fiind vorba despre un sistem privat, consultaţiile vor fi plătite de către pacient, în mod direct, sau prin asigurările private ale acestuia. Tariful perceput de unitatea sanitară pentru secţia sau paturile private vor fi stabilite ulterior, prin norme la lege. Din tariful pe care îl încasează medicul, 60% rămâne acestuia, 30% va reveni echipei medicale, iar 10%, spitalului“. Ministrul a precizat că numărul paturilor private nu va putea depăşi 20% din totalul celor publice. Acest nou tip de salarizare va fi aplicat mai întâi într-un sistem pilot, începând cu primul semestru din 2014. Proiectul legii salarizării medicilor este în dezbatere publică până la 1 septembrie 2013.

Statutul spitalelor se schimbă

 

Spitalele se vor putea organiza ca instituţii de sănătate autonome. Acestea vor fi clasificate în unităţi sanitare de interes naţional şi de interes local. Într-o primă fază, proiectul va fi testat pe zece spitale-pilot. Aflaţi care vor fi acestea şi alte detalii importante care vor schimba statutul spitalelor într-un rezumat din pagina 4.

Malpraxisul

 

Ministrul sănătăţii a menţionat că pacientul va beneficia de proceduri simplificate, costuri reduse şi de garanţia că, dacă se dovedeşte că a fost abuzat şi agresat de malpraxis, va fi despăgubit de asiguratori. Prin lege, pacientul va primi obligatoriu din partea spitalului toate documentele referitoare la cazul incriminat. Va fi introdusă procedura amiabilă, care nu va dura mai mult de şase luni. Operaţiunea de mediere prealabilă se va realiza în cadrul institutelor regionale/judeţene de medicină legală, unde pacientul va beneficia gratuit de consultanţa oferită de experţi. Toate costurile vor fi suportate de asiguratori. La rându-i, medicul va fi asigurat pentru incidentele petrecute cu până la trei ani înainte de semnarea contractului de asigurare.

Principiile definirii pachetului de bază  

 

Eugen Nicolăescu a anunţat principiile viitorului pachet de bază şi un nou termen pentru punerea lui în dezbatere publică: 30 septembrie 2013. „În centrul conceptului este pacientul, dar va trebui să introducem şi responsabilitatea socială a statului. Trebuie să găsim echilibrul dintre nevoile individului, dreptul său la sănătate, eficienţa necesară în funcţionarea sistemului sanitar şi resursele pe care le are statul“, a subliniat ministrul. Se doreşte extinderea accesului populaţiei la servicii sanitare de bază. Accentul va fi pus pe prevenţie. Eficacitatea şi cost-eficacitatea vor fi stabilite pornind de la evaluarea tehnologiilor medicale (HTA) şi de la frecvenţa diferitelor tipuri de patologii şi tratamente prin care vor fi identificate priorităţile şi cele mai potrivite soluţii cu rezultat benefic asupra stării de sănătate cu costurile cele mai mici.
Componentele pachetului de bază vor fi:
• serviciile de prevenţie – componentă prioritară; fiecare cetăţean va avea acces la evaluarea riscurilor de boală şi la servicii de consiliere pentru a controla aceste riscuri;
• serviciile de urgenţă – se urmăreşte creşterea acoperirii popu­laţiei cu asistenţă medicală de urgenţă oferită în cadrul SMURD, Ambulanţei, CPU;
• programele de sănătate – va fi asigurat accesul în totalitate la progra­mele de cancer, diabet, transplant, boli cardiovasculare şi neurovasculare; după analiza celorlalte programe naţionale se va stabili care anume vor fi incluse în pachetul de bază şi care în asigurările private suplimentare;
• medicina de familie – rol important în sistemul sanitar românesc;
• ambulatoriul – va trebui să preia gradual cea mai mare parte din serviciile de sănătate furnizate în spital;
• serviciile spitaliceşti – „Sperăm să le eficientizăm în următoarea perioadă“, a declarat ministrul Eugen Nicolăescu. „Pe cele care nu sunt necesare vom încerca să le trecem din sistemul spitalicesc în alte zone. Urmărim reaşezarea normării personalului şi reducerea spitalizării. Dorim şi să scăpăm de grava politizare a conducerii spitalelor.“

 

167 de noi solicitări pentru lista medicamentelor compensate

 

„Cele aproape patru miliarde de lei arierate se datorează lipsei controlului. S-a decis ca în CNAS să se înfiinţeze o direcţie de control şi antifraudă“, a anunţat miercuri Eugen Nicolăescu. Metodologia de includere a unor noi molecule pe lista de compensate s-a realizat, conform anunţului ministrului sănătăţii, în acord cu HTA (Health Technology Assessment) de către o comisie de specialitate, acceptată şi de companiile farmaceutice. Procedura a început să funcţioneze. În iunie 2013 s-au depus 167 de dosare pentru evaluare: 141 pentru molecule noi şi 26 pentru indicaţii noi. 85% sunt medicamente inovative, 11% combinaţii, 3% generice, 1% biosimilare. Cererile sunt pentru: oncologie 26%, diabet 10%, reumatologie 9%, cardiologie 8%, neurologie 7%, hematologie 5%. Lista de compensate va fi aprobată prin ordonanţă de urgenţă, nu mai repede de 31 decembrie 2013. În primul an, toată creşterea va fi acoperită prin clawback.

 

Încă 100 milioane de euro pentru plata datoriilor

 

Guvernul a acordat sistemului sanitar 1,07 miliarde de lei, direcţionate în cea mai mare parte către CNAS pentru plata arieratelor. „Aproximativ 500 milioane de lei nu s-au încasat din taxa clawback şi trebuie să acoperim această sumă pentru a nu periclita pacienţii“, a precizat ministrul sănătăţii. 72 milioane de lei reprezintă credite de angajament, care vor asigura funcţionarea programelor gestionate de MS: HIV-SIDA, transplant, imunizare, respectiv achiziţionarea vaccinului pneumococic. 90 milioane de lei sunt alocate pentru continuarea programului de reabilitare a maternităţilor.
S-a anunţat demiterea, la propunerea consiliului de administraţie, a directorului general al Institutului „Cantacuzino“, Radu Iordăchel, având în vedere neregulile majore constatate de Consiliul de administraţie al instituţiei, precum şi managementul defectuos.
*La finalul conferinţei-maraton, ministrul sănătăţii a anunţat că pleacă în vacanţă până la jumătatea lunii august.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe