Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Metafore şi îngrijorări

Viața Medicală
Dr. Mariana MINEA vineri, 18 octombrie 2013
   Lucrurile se vor îmbunătăţi la români şi asta pentru că, aşa cum fiecare om are genomul său, la fel se poate vorbi despre o genomică a unei naţii, care la români este reprezentată de capacitatea formidabilă de a renaşte din cenuşă. Cuvintele îi aparţin lui George Emil Palade şi ne-au fost aduse la cunoştinţă de prof. dr. Nicolae Constantinescu, membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale. Cu ocazia Zilelor Muzeului Ţăranului Român (MŢR), profesorul Constantinescu a susţinut o conferinţă prin care a dorit să atragă atenţia asupra unor probleme-cheie ale societăţii româneşti.
   În atmosfera specială a librăriei găzduite de MŢR, chirurgul de la Colţea a relatat despre discuţia pe care a avut-o în 1999 cu George Emil Palade, la Universitatea La Jola din sudul Californiei. Cei doi au vorbit despre situaţia dificilă din România – pe plan material, dar mai ales spiritual, în mare parte din cauza mentalităţii de a supravieţui cu orice preţ, pe principiul sauve qui peut. „Structura societăţii s-a rupt, nu mai avem modele, cultul proprietăţii s-a depreciat, nu mai avem cultul familiei. A mai fost şi colaboraţionismul cu ruşii, apoi şi tăcerea este o formă de colaboraţionism“, susţinea profesorul Constantinescu.
   „Genomul poporului român“ la care făcea referire Palade reprezintă, de fapt, o metaforă, o alegorie pentru a sublinia sursa stabilităţii noastre teritoriale de-a lungul timpului. George Emil Palade a oferit şi o posibilă soluţie pentru împrospătarea acestui genom: „Pentru a construi o Românie viabilă şi onorabilă, aveţi nevoie de modele ale unor oameni normali, de onoare, care-şi respectă cuvântul dat. Lăsaţi cât mai mulţi tineri să iasă din ţară şi să ia contact cu oamenii şi cu modul de viaţă din ţările civilizate, cu democraţiile consolidate. Reîntorşi în ţară, ei vor reface textura aceea socială despre care dumneata spuneai că s-a rupt şi care are la bază principiul ierarhiei valorilor umane. Mulţi nu se vor mai întoarce, dar chiar dacă ar reveni 5% din cei plecaţi, ei vor acţiona ca nişte enzime pe substratul avid de refacere care este reprezentat de o mare parte a poporului român“.

Metafora stabilităţii

   Genomica unui organism reprezintă totalitatea informaţiilor sale ereditare şi codul său ADN. Folosind genomul ca metaforă, Nicolae Constantinescu doreşte să atragă atenţia asupra figurii ţăranului, pe care profesorul Palade l-a aşezat în centrul discuţiei, şi asta pentru că ţăranul este păstrător efectiv al teritoriului naţional. Iar în genomul său a apărut o gravă eroare, spune chirurgul, atunci când ţăranul nu şi-a mai putut lucra pământul.
   Dezrădăcinarea începută sub comunism, odată cu pierderea pământului, a continuat şi după 1989, pentru că ţăranul a fost lipsit de mijloacele materiale necesare pentru a-şi lucra pământul recuperat. Potrivit medicului, din 4,2 milioane de gospodării la sate, 2,8 milioane practică o agricultură de subzistenţă, cu mai puţin de un hectar de teren arabil per gospodărie.

Puterea exemplului

   Un moment de cotitură, crede profesorul, s-a produs atunci când ţăranii plecaţi să muncească în afara ţării s-au întors şi au construit case, au cumpărat maşini şi echipamente agricole. De la un tractor la 90 de hectare în 1989, s-a ajuns la unul la 53 ha în 2008. „Începe să funcţioneze puterea exemplului. Schimbarea trebuie să se producă şi în mentalitatea noastră“, a mai spus vorbitorul. Ţăranului trebuie să-i fie redată încrederea în ordinea firească a lucrurilor: respectul pentru proprietate, pentru legi, mai ales respectarea lor de către autorităţi, introducerea ţăranului în circuitul economic al ţării ca producător de bunuri şi ameliorarea infrastructurii şi a serviciilor publice la sate. Prof. dr. Nicolae Constantinescu consideră inadmisibil faptul că doar 2% din copiii de la sat ajung să facă studii superioare şi că doar 2% din apa potabilă de la sat este controlată, faţă de 85% la oraş. „Noi, cei cu carte, l-am înşelat pe ţăran, prin legi strâmbe, legi în care există cuvântul «poate». Mi s-a atras atenţia din străinătate că avem legi formulate la modul optativ. Şi se mai spune «unde-i lege, nu-i tocmeal㻓, şi-a încheiat discursul medicul.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.