Bolile cardiovasculare (BCV) reprezintă cauza principală de
mortalitate în Europa, ele fiind responsabile de aproape 40% din totalul
deceselor. În România, BCV cauzează 60% din decesele înregistrate anual, prin
boala ischemică coronariană și accidentele vasculare cerebrale. Mortalitatea în
aceste afecțiuni, în țara noastră, se ridică la peste șapte decese la o mie de
locuitori (față de 3,8 decese în UE), ceea ce ne situează pe primele locuri în rândul
țărilor europene.
Costurile impuse societății și sistemelor de sănătate de bolile
cardiovasculare sunt printre cele mai mari în toată Europa, iar ele se vor
intensifica, având în vedere trendul crescător al mortalității asociate.
Comisia Europeană și Organizația mondială a sănătății apreciază că peste patru
milioane de decese vor fi cauzate de bolile cardiovasculare până în 2030,
hipercolesterolemia fiind unul dintre principalii determinanți ai patologiei. Săptămâna
aceasta, Comisia pentru sănătate și familie din Camera Deputaților și
Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS) au
organizat, la Palatul Parlamentului, o dezbatere cu tema „Managementul integrat
al bolilor cardiovasculare“. La discuție au participat experți din lumea
medicală, reprezentanți ai asociațiilor de pacienți și ai factorilor de
decizie, precum și mass-media.
Managementul îngrijirilor pacienților cu BCV în România este
unul fragmentat, la fel și bugetarea serviciilor, iar medicii nu sunt stimulați
să se implice în prevenția acestor boli, a arătat dr. Gabriel Tatu-Chițoiu,
președintele Societății Române de Cardiologie (SRC). Consultațiile în
ambulatoriu acordate pacienților cu risc cardiovascular înalt reprezintă numai
2% din cheltuielile cu BCV, iar unele proceduri și dispozitive utilizate în
spitale sunt finanțate în afara sistemului DRG, printr-un program național de
sănătate și prin sistemul de asistență medicală de urgență. Gestionarea eficace
a bolilor cronice necesită un alt mod de organizare și finanțare a serviciilor,
adaugă președintele SRC: „Pentru bolile cronice în care stilul de viață și/sau
aderența la tratament sunt decisive, soluția este reorganizarea sistemului de
îngrijiri în rețele de management al bolii“.
Principala preocupare a SRC din ultimii trei-patru ani, potrivit
doctorului Tatu-Chițoiu, a fost prevenția primară a bolilor cardiovasculare,
menționând ca principali factori de risc ce trebuie și pot fi preveniți:
hipertensiunea arterială, fumatul, sedentarismul și hipercolesterolemia. Pentru
fiecare dintre acești factori de risc, SRC propune aplicații „la cheie“ ce pot
avea, dacă vor fi folosite la nivel național, un impact deosebit asupra
reducerii incidenței bolilor cardiovasculare în România, ceea ce deja se
întâmplă în alte țări: „Avem programe gata făcute, avem o aplicație care deja
funcționează online pentru autodiagnosticul hipertensiunii arteriale și aceasta
permite fiecărui cetățean să-și măsoare corect tensiunea arterială și să
primească niște răspunsuri concrete asupra stării de sănătate în ceea ce
privește tensiunea arterială. Avem, de asemenea, o aplicație pentru combaterea
sedentarismului, care este deja de patru ani funcțională și s-a dovedit a fi
modalitatea cea mai bună de motivare a populației pentru a face efort fizic.
Avem programe pentru combaterea colesterolului, materiale scrise și suntem
extrem de activi, inițial în adoptarea legii antifumat și, în prezent, pentru
menținerea formei actuale și nu a modificării ei, așa cum se încearcă“, a
explicat dr. Gabriel Tatu-Chițoiu.
Și administrația prezidențială este preocupată de aceste
aspecte, asumându-și prevenția ca prioritate națională, spune conf. dr. Diana
Loreta Păun, consilier de stat în departamentul de sănătate publică al
Președinției: „O formă reală a sistemului implică o schimbare de paradigmă, în
sensul poziționării nu atât a pacientului, cât a omului sănătos în centrul
sistemului“.
Cum rezultatele unui demers axat pe prevenție nu pot fi vizibile
pe termen scurt, Diana Păun spune că trebuie acordată o importanță egală atât
tratamentului persoanelor diagnosticate deja cu BCV, cât și asigurării
calității vieții acestora, astfel încât „trecerea de la un tip de medicină care
tratează efectele către medicina modernă care acționează asupra cauzelor să nu
fie prea abruptă“.
Prof. dr. Dragoș Vinereanu, de la Spitalul Universitar de
Urgență București, a vorbit despre prevenția secundară, referindu-se la
acțiunile prioritare ale Ministerului Sănătății (MS) în acest sens. În
expunerea sa, el a analizat cele două programe mari derulate în prezent de MS:
programul de tratament intervențional al infarctului miocardic acut, prezentând
rezultatele la cinci ani (2010–2015), și programul de prevenție a morții subite
cardiace, introdus în urmă cu doi ani.
