De o
bună perioadă de timp, ne-am propus să prezentăm, să comentăm şi să explicăm,
în exclusivitate pentru „Viaţa medicală“, principalele noutăţi din cercetarea
biomedicală internaţională, selectând din cele mai bine cotate reviste ştiinţifice
ale lumii acele studii originale al căror potenţial impact asupra medicinii – ştiinţei
şi practicii clinice medicale, dar şi asupra sănătăţii publice – promite să fie
unul deosebit. Ne-am propus, totodată, să semnalăm cât mai multe din articolele
ştiinţifice publicate de medici şi cercetători români în revistele internaţionale
cu impact semnificativ; acest al doilea demers e însă adesea zădărnicit de puţinătatea
studiilor cu autori români în jurnalele prestigioase ale lumii. Dacă e să facem
un exerciţiu de memorie, putem număra pe degete acele studii cu unul sau mai
mulţi autori români, iar din degetele unei singure mâini ne rămân lejer câteva
după ce numărăm articolele care au făcut vâlvă, într-un an întreg, în lumea bună
a ştiinţei.
Chiar
şi aşa, nu ne-am descurajat în demersul propus. Continuăm să informăm
comunitatea medicală din ţara noastră asupra celor mai provocatoare rezultate
publicate în jurnalele ştiinţifice de top, cu credinţa neabătută că puterea
exemplului îi va face (şi) pe medicii români să aibă întâi încredere în ideile
proprii, pe care apoi să încerce să le testeze şi să le pună în practică. Este
necesar ca generaţia actuală de practicieni, în faţa căreia nu mai stă decât
zidul subfinanţării şi al birocraţiei (măcar piedicile politice şi
administrative sunt mai puţine), să găsească o cale de a se rupe de practicile
desuete ale cercetării din obligaţie, reflectate prin articole jalnice
publicate în aşa-zisele reviste B+ sau ISI cu impact zero. Sistemul actual de
cercetare din România, aşa cum aflăm şi din documentarul publicat în acest număr,
a dat greş. Este momentul să se schimbe ceva în felul în care se vrea, se poate
şi în fapt se face cercetare în România. Modelul dorit este unul colaborativ,
în care judecata să se facă pe rezultate şi nu pe sforile trase din off. Este nevoie de responsabilitate:
lipsa rezultatelor în ani şi ani de „cercetare“ nu promite nimic bun pentru
viitor. Modelul de succes al Occidentului poate fi emulat, până la un punct,
atâta vreme cât birocraţii vor lăsa locul oamenilor cu viziune. Nu de influenţe
– politice, economice sau familiale – este nevoie în medicina şi cercetarea
biomedicală din România, ci de iniţiativă, de idei deştepte şi de muncă. Multă
muncă. Rezultatele nu vor întârzia să apară. Lansăm astfel o nouă rubrică – Made
in Romania – în cadrul căreia ne-am propus să semnalăm cu regularitate
articolele publicate de specialiştii români în reviste internaţionale cu factor
de impact decent. Nuanţând un pic deja celebra regulă a cercetării – Publish or perrish – vom spune că un
studiu neindexat în PubMed nu există.
Vom vorbi deci, în noua rubrică, doar despre articole publicate recent în
revistele indexate de Biblioteca Naţională de Medicină a SUA. Îi invităm, şi pe
această cale, şi pe cercetătorii români să ne semnaleze articolele proprii apărute
în reviste internaţionale. Despre cele mai interesante vom vorbi în ziar.