La
mai puţin de un an de la semnare, Contractul-cadru pe anii 2014–2015 se pregăteşte
de schimbare: pe site-ul Ministerului Sănătăţii a fost postată o propunere de
modificare a acestuia. Din nota de fundamentare a propunerii de modificare şi
completare a HG 400/2014 – o listă fără prea multe comentarii sau explicaţii –
constatăm că principala schimbare, care deja a produs nemulţumiri în sistem,
cel puţin după zarva creată, pare a fi cea cu privire la veniturile cabinetelor
medicilor de familie. În formula propusă, Contractul-cadru (CoCa) stabileşte o
structură a acestor venituri masiv debalansată în favoarea plăţilor per
serviciu (80%), faţă de doar 20% plata per capita (în prezent, raportul este
50/50).
Medicii
de familie, reuniţi în Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF) şi
Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF), spun că
majoritatea cabinetelor individuale vor fi împinse către faliment. FNPMF a
trimis, în 6 martie, o scrisoare deschisă preşedintelui CNAS, în care atrage
atenţia că un cabinet trebuie să fie funcţional chiar şi atunci când nu intră
nimeni pe uşă pentru a solicita servicii medicale, „la fel cum există armată fără
să fie război, sau pompieri fără să fie foc zilnic”. Aşa-numitul buget per
capita este, potrivit Sandrei Alexiu, vicepreşedintă SNMF, destinat în
principal întreţinerii cabinetului, iar majoritatea medicilor de familie au ca
unică sursă de finanţare veniturile din contractul cu casa.
Mai
mult, făcând trimitere la eliminarea obligativităţii unui minimum de 800 de
asiguraţi pe lista medicului de familie pentru a putea încheia un contract cu
casa de asigurări, Sandra Alexiu spune că riscurile imediate sunt părăsirea
cabinetelor din mediul rural şi zonele izolate şi migrarea medicilor către
zonele urbane, respectiv concurenţa neloială, risipa banilor şi transformarea
medicinii într-un „supermarket de servicii medicale“.
Poate
că vor mai exista şi „câteva cazuri punctuale“, când un medic pleacă din rural,
apreciază Vasile Ciurchea, preşedintele CNAS, dar „în general, un om care are
deja stabilit cabinetul acolo, are pacienţi (…), mă îndoiesc că o să plece în
Bucureşti să închirieze un spaţiu şi să stea în cabinet să aştepte să intre un
pacient pe uşă“. Parţial este de acord cu acesta şi dr. Viorica Naumov, medic
de familie în rural, însă este convinsă că medicii vor căuta soluţii în zona
serviciilor, mai ales cei care lucrează în cabinetele marilor lanţuri de
clinici medicale: „vor încerca să-şi completeze veniturile prin foarte multe
servicii, justificate sau nu“.
Inflaţie
de servicii, din punctul de vedere al preşedintelui CNAS, nu va exista, pentru
că prin intermediul cardului de sănătate, Casa poate verifica ora şi furnizorul
de servicii la care a apelat pacientul. În prezent, există, spune acesta,
posibilitatea de verificare a circuitului pacientului şi cu ajutorul SIUI,
numai că acest lucru se poate face numai la raportare şi se vede doar dacă
pacientul a fost acolo, nu şi ora la care a fost: „Cardul rezolvă problema; dacă
vezi că la fiecare zece minute are un serviciu, sigur că ne punem întrebări şi
vedem ce se întâmplă“.
Când
vine vorba de eliminarea obligativităţii ca medicul de medicina familiei să aibă
un minimum de 800 de asiguraţi pe listă ca să poată încheia contract cu Casa,
Vasile Ciurchea spune că numai aşa pot beneficia de aceleaşi drepturi toţi
medicii care au calificarea necesară.
În
asistenţa medicală spitalicească, au fost revizuite reglementările privind
situaţiile în care nu se solicită bilet de internare, „pentru optimizarea
accesului asiguraţilor la servicii medicale spitaliceşti“. Să fie aceasta o
cale de a da mână liberă spitalelor să interneze mai mult decât au făcut-o până
în prezent? Prof. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din
România, spune că sunt anumite situaţii când se impune internarea fără bilet de
la medicul de familie: „Trebuie însă să analizăm de ce şi ce se va întâmpla în
realitate, pentru că, în primul rând, e o problemă de influenţare a
comportamentului furnizorului de servicii“. El spune că atât timp cât spitalele
primesc un buget „şi acela limitativ“ şi condiţionat de numărul de internări pe
care le fac, există tentaţia să se facă mai multe internări: „Dacă mie îmi plăteşte
numai hipertensiunea arterială, atunci încet, încet voi fi obligat să trec şi
hipertensiune, dacă tot l-am internat, că altfel trebuie să îmi închid
unitatea“.
O
schimbare majoră pe care o aduce noul proiect CoCa este şi desfiinţarea
comisiilor paritare de la nivelul caselor de asigurări. Aceste comisii sunt
chemate să spună dacă într-un judeţ există mai mulţi medici decât trebuie sau să
ceară angajarea în contract cu mai mulţi medici, dacă medicii sunt insuficienţi.
Fenomenul va contribui la „invazia de medici în marile oraşe şi depopularea de
medici în restul ţării”, atenţionează dr. Dan Pereţianu, preşedintele
sindicatului medicilor „Esculap“.
Urmare
a desfiinţării comisiei mai sus-menţionate, stabilirea zonelor/localităţilor
deficitare din punctul de vedere al existenţei medicilor de familie se face de
reprezentanţii casei de asigurări de sănătate şi ai direcţiei de sănătate
publică. Este o prevedere care, se teme Dan Pereţianu, va desfiinţa sistemul de
asigurări sociale de sănătate – este vorba de o decizie politică şi de ceea ce
înseamnă concurenţa în sistemele de sănătate – care nu poate exista, deoarece
sistemele de sănătate sunt sisteme închise. „Nu sunt deloc închise“, vine însă
replica preşedintelui CNAS, pacientul având libertatea să meargă unde doreşte:
„Mi-aş dori să existe concurenţă, pentru că ea va conduce la calitate“. Nici cu
existenţa comisiilor nu este de acord, pentru că „erau de aceeaşi parte şi nu
cred că e corect“.
Proiectul
va rămâne pe site-ul MS până la 14 aprilie, dată p~nă la care se pot face
propuneri. În seamă vor fi luate doar „cele care vin în sprijinul pacientului“,
atenţionează preşedintele CNAS, deoarece „el este cel mai important partener al
nostru“. În rest, spune acesta, cine vrea să intre în contract cu Casa va
trebui să se adapteze condiţiilor contractuale.
