Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Lecturi psihosociologice

Viața Medicală
Prof. dr. Adrian NECULAU miercuri, 7 martie 2012

 
În urmă cu trei ani, aveam ocazia să întâlnesc un tânăr cercetător interesat de viaţa şi activitatea profesorului Grigore T. Popa. Doctorul Richard Constantinescu este preocupat de mult timp de cercetări de memorie socială şi reprezentări sociale, specializându-se în reconstituirea unor contexte sociale proteice sau destructive, în care au trăit şi  lucrat personalităţi exemplare ale ştiinţei româneşti. În cărţile publicate, dl dr. Constantinescu a identificat un personaj exemplar, apoi i-a urmărit parcursul, pentru a reliefa datele personalităţii care l-au determinat să intre în arena socială. Avem descrierea copilăriei, studiile liceale, statutul de student la Facultatea de Medicină şi cea de Ştiinţe, implicarea socială (preşedinte al Centrului Studenţesc Iaşi), intrarea în profesiune (medic de batalion), căsătoria, intrarea în mediul academic (şef de lucrări la Facultatea de Medicină din Bucureşti), afirmarea în profesiune (primele lucrări ştiinţifice publicate, profesor de anatomie şi antropologie la Institutul de Educaţie Fizică, bursier Rockefeller, profesor/decan la facultăţile de Medicină din Iaşi şi Bucureşti, director al Institutului de Anatomie din Iaşi), constructorul instituţional (cercul de referate, Însemnări ieşene, conferinţele de la Academie şi de la Ateneul Român.), recunoaşterea (membru al Academiei Române), presiunea şi loviturile contextului social (atacurile şi persecuţiile ca urmare a conferinţelor de la Academie şi de la Ateneul Român, culminând cu epuraţia din învăţământ şi având ca efect sfârşitul prematur al profesorului Popa). Orice afirmaţie e sprijinită pe documente, pe informaţii verificabile, pe o bibliografie abundentă şi la obiect. Scrisul său este alert, „rupt“ de ilustraţii, fotografii, documente de epocă, făcând lectura agreabilă. Dar este, în acelaşi timp, ştiinţific, riguros, inspirând un sentiment stenic. E ceea ce specialiştii în scriitură numesc „text total“. Reconstituirea momentelor dramatice, alternând cu comentariile autorului, redau tensiunea relaţiilor dintre actorul social şi contextul său.
Dar să ne aplecăm şi asupra puterii pe care o avea noul context politic în acţiunile de deturnare a vieţii şi activităţii unora dintre actorii sociali importanţi, aşa cum e cazul profesorului Popa, aspect pus bine în relief în volumele de documente sau în teza de doctorat publicate de dr. R. Constantinescu. Psihosociologia modernă acordă un spaţiu special studierii contextului social-politic, instituţional, psihologic. Acesta furnizează indivizilor noi cadre de referinţă, imagini de marcă, modele comportamentale şi practici cotidiene, asigurând o altă socializare şi o nouă integrare socială. Oamenii şi grupurile umane se formează după mediul cultural frecventat şi practicile comportamentale în care s-au dezvoltat. Limba, riturile şi culturile, tradiţiile, vestimentaţia, habitatul, tipurile de relaţii interpersonale, formează împreună un cadru social-cultural specific, prelucrat şi încorporat de membrii unei comunităţi. Ansamblu de circumstanţe, contextul dă sens şi valoare faptelor, ambianţei, mediului, situaţiilor. Dacă schimbi datele contextului, cum s-a întâmplat la noi, atunci schimbi cadrele de referinţă, ierarhia valorilor şi practicile sociale. Întrucât contextul are putere, forţă, tărie, capacitate de a influenţa existenţele; are autoritate instituţională, domină, exercită presiune, pune în funcţiune limitări; acţionează ca o instituţie care stabileşte norme, creează constrângeri, îngrădeşte, stabileşte o normalitate proprie. Şi cine nu se articulează noului context este marginalizat, izolat, şters, chiar strivit. Cazul multor intelectuali români în epocă, cazul lui Gr. T. Popa.
Amploarea personalităţii este pusă şi mai bine în valoare în cartea „Spectatorii istoriei“ prin creionarea portretului de scriitor, a preţuirii de care se bucura printre scriitori şi a celei de mentor al revistei Însemnări ieşene şi patron al întâlnirilor de miercuri. Dar şi a conferenţiarului care avea succes, crea fluxuri de conştiinţă constructivă şi trezea fiori noilor dirigenţi. Prin conferinţe publice ori de la microfonul posturilor centrale de radio, prin „rostiri în eter“ pe teme majore, Gr. T. Popa deştepta conştiinţe şi devenea periculos pentru regim. Să luăm cazul conferinţelor de la Academie. Profesorul Popa a propus analize şi puncte de vedere originale în două perioade de degradare extremă a spiritului public: în timpul dictaturii antonesciene şi în perioada de ascensiune a comunismului. Cele trei rapoarte ale sale au fost prezentate în faţa membrilor Academiei Române, dar ele n-au fost publicate integral decât în urmă cu câţiva ani, sub titlul „Reforma spiritului“ (Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2002).
Condiţiile timpului determină „renunţarea la personalitate... una dintre relele cele mai mari ale vremii noastre“. Era în 1947, cu valuri de epurări, arestări, prigoniri. Schimbările bruşte provoacă „antievoluţionism“, frica netezeşte drumul urii şi violenţei, iar „frica socială“ este una dintre „cele mai puternice boli ale timpului nostru“. Boala timpului este teama de libertate, renaşterea sclaviei spiritului, prin dominanţa statului-stăpân. „Degradarea se face începând cu creierul“, iar reforma spirituală trebuie să înceapă cu reconstrucţia ideii. Iată convingeri care l-au făcut indezirabil şi iată personalitatea exemplară de care se ocupă dl dr. R. Constantinescu, redându-l comunităţii ştiinţifice în splendoarea sa. Contextul social controlat, uneori chiar sechestrat, obligă gândirea socială şi memoria socială să evolueze după comandamente dirijate ideologic care pot deturna viaţa şi creaţia personalităţii. Gândirea socială alimentată numai cu „idei-sursă“, „principii“ şi „scheme cognitive de bază“ controlate, proprii unei epoci sau unor situaţii, pot constitui (cum s-a şi întâmplat) un arierplan pentru orientarea reprezentărilor sociale şi memoriei sociale în sensul dorit de putere, dirijându-le în organizarea cunoaşterii ştiinţifice, dar şi a sensului comun. Situaţie tragică, în acest context socio-cognitiv stagnant s-a găsit deodată mintea dinamică a lui Gr. T. Popa. A înţeles că s-a instaurat o gândire socială potrivnică dezvoltării, a încercat să se opună şi a fost eliminat. Iar cartea „Medici ieşeni în documente. Grigore T. Popa“, surprinde cu talent această epopee a luptei şi înfrângerii de moment. Pentru că viitorul, iată, e al eroului. Om de ştiinţă remarcabil, biolog de vârf, medic, filosof,literat, profesorul Gr. T. Popa ocupă astăzi locul ce-l merită în panteonul personalităţilor neamului. Iar dlui dr. Richard Constantinescu îi revine meritul de a fi contribuit la acest efort de re-edificare.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.