Anul calendaristic are întotdeauna implicaţii administrative profunde, cu bilanţuri, rapoarte și bugete. Putem vorbi despre obiectivele organizatorice interne propuse de Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR)pentru anul 2022, dar și de rezultatele obţinute în relaţionarea cu autorităţile de stat, mai ales în plan legislativ.

Anul încheiat de curând a început pentru corpul profesional al medicilor stomatologi prin intrarea în vigoare a noului Cod deontologic. Acest act normativ intern a suscitat un interes neobișnuit de mare în plan public și a fost dezbătut de cine trebuia să o facă, dar și de cei care nu aveau această treabă, inclusiv mass-media. Noul Cod deontologic a adus reglementările de ordin etic profesional la nivelul standardelor europene. El a fost completat cu norme de aplicare pentru regimul de publicitate și reclamă, dar sunt în lucru și alte norme de aplicare.

O dorinţă a multor medici stomatologi era elaborarea unui card profesional care să ateste calitatea de medic stomatolog autorizat pentru practica profesională în România. În 2022 a fost îndeplinită această dorinţă. Educaţia medicală continuă este o cerinţă care condiţionează acordarea vizei anuale pentru practica profesională. De curând, au fost elaborate norme noi la actul normativ intern de reglementare, norme prin care transparenţa și corectitudinea în raportare cresc considerabil.

Am avut în 2022 acte normative noi și completări ale unora mai vechi. Un succes de imagine și eficienţă în promovarea cerinţelor cabinetelor de stomatologie este Ordinul ministrului Sănătăţii nr. 854 din 21 martie 2022, privind modificarea și completarea Ordinului M.S. nr. 1.761/2021. Dar pentru stoparea unor controale abuzive neconforme efectuate în unele judeţe, a fost totuși nevoie de o revenire adresată Ministerului Sănătăţii. Graba și exagerările în desfășurarea unor acţiuni de control prin care este perturbată acordarea de servicii medicale este de neînţeles, dacă plecăm de la premisa de bună credinţă și de legală intenţie a persoanelor care pun în aplicare astfel de acţiuni.

Puţine locuri la rezidenţiatul în Medicină dentară

Preocupările pentru desfășurarea corectă a rezidenţiatelor în Medicina dentară sunt ilustrate de implicarea CMSR în revizuirea de către Ministerul Sănătăţii a actelor normative de reglementare a rezidenţiatului. Reducerea drastică a numărului de locuri la specialităţile medico-dentare a nemulţumit corpul profesional al medicilor stomatologi și a aprins din nou discuţii pe tema discriminării.

Modificări aduse de lege

O preocupare mai veche este modificarea unor prevederi din Titlul XIII din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Un pachet de modificări și completări a fost aprobat în Consiliul Naţional al CMSR în luna martie.

Legea nr. 308 din 16 noiembrie 2022 a adus la îndeplinire cea mai mare parte dintre aceste modificări și completări solicitate. Prin aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2022 au fost efectuate toate aceste schimbări în Titlul XIII din Legea nr. 95/2006. Sunt vizate reglementările privind practica profesională, modul de organizare și funcţionare a structurilor de conducere din cadrul CMSR, funcţionarea comisiilor de disciplină și altele.

Legea nr. 205 din 18 septembrie 2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii a stabilit un barem minim de acordare a indemnizaţiilor pentru integrarea clinică, însă unele domenii de aplicare a legii așteaptă și azi să fie luate în seamă de instituţiile vizate. De fapt, nici prevederile Legii nr. 258/2007 privind practica elevilor și studenţilor, în forma consolidată, nu se văd aplicate plenar în practica studenţilor facultăţilor de Medicină dentară. Se pare că universităţile în cauză sunt exceptate de la aplicarea legii în condiţiile în care pregătirea practică a studenţilor facultăţilor de Stomatologie este în suferinţă cronică și gravă.

SIPOCA 728

Proiectul SIPOCA 728, Strategia naţională de sănătate 2022-2030, a fost supus dezbaterilor de către Ministerul Sănătăţii și în acest scop au fost organizate întâlniri zonale și cu autorităţi din domeniul sănătăţii. Din acest proiect generos reiese că stomatologia este în modul cel mai evident marginalizată, fiind practic exclusă din pachetele de măsuri de aplicare a strategiei asumate.

De fapt, și în recentul ordin de constituire a echipei de lucru pentru implementarea proiectului nu este nominalizată nicio persoană de la CMSR sau din Medicina dentară. Au fost făcute demersurile necesare în vederea corectării situaţiei, dar încă nu s-a întâmplat nimic. Nu este de înţeles o astfel de abordare a politicilor de sănătate în România, în care medicina dentară să fie exclusă.

Nu poate fi eludată realitatea că patologia stomatologică face parte din patologia medicală a fiecărui individ. De fapt, se operează adesea la nivelul autorităţilor informaţii trunchiate și cu date statistice neconforme: de exemplu, numărul medicilor stomatologi este evaluat la 18.491, ceea ce este o cifră cu 15% mai mică decât cea reală. În ceea ce privește distribuţia geografică a medicilor, respectiv locul de practică medicală – în urban sau în rural –, cu toate că stomatologia presupune practică liberală, 11,7% dintre medicii stomatologi se regăsesc în rural, faţă de numai 8,5% dintre medicii de alte specialităţi.

Dar aceste disparităţi majore sunt întreţinute în foarte mare măsură de politica promovată de Consiliul Concurenţei. Încă nu s-a înţeles că nu este corect ca accesul cetăţeanului la servicii medicale să sufere din cauza promovării exclusiviste a liberei concurenţe pe piaţa de servicii medicale.

Mai multă responsabilitate

Accesul populaţiei la servicii medicale de Medicină dentară este condiţionat în mare măsură de sustenabilitatea acestor servicii în sistemul de asigurări sociale de sănătate. În anul 2022, începând cu 1 aprilie, a fost aplicat un buget mai mare cu 81,15% pentru Medicina dentară. Cu toate acestea, suntem încă foarte departe de o finanţare corectă, cât timp bugetul alocat stomatologiei este de doar 0,5% din FNUASS, iar bugetul alocat stomatologiei în ţările din Uniunea Europeană este de 4-5% din fondul asigurărilor de sănătate.

Pentru îndreptarea spre normalitate, am avut repetate întâlniri cu reprezentanţi ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate – doar în luna septembrie 2022 au avut loc patru astfel de întâlniri. Sperăm ca decidenţii să acorde atenţia cuvenită suferinţelor stomatologice ale plătitorilor de taxe și de asigurări de sănătate.

În anul care s-a încheiat de curând au fost clintite din loc unele situaţii care stăteau îngheţate de ani întregi. S-au înregistrat îmbunătăţiri, dar, pe de altă parte, au apărut teme noi în care probleme majore au fost prefigurate de la bun început. Nevoia de dialog și de transparenţă și nevoia de a înţelege situaţiile și de a acţiona cu bune și corecte intenţii trebuie să stea la baza colaborărilor și consultărilor dintre CMSR și autorităţile în cauză. Anul 2023 să fie unul în care să găsim mai multă înţelepciune și mai multă responsabilitate asumată în politicile de sănătate care privesc stomatologia, respectiv dreptul cetăţenilor români de a primi asistenţă medicală dentară.