Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Justițiarul sistemului de sănătate

În urmă cu 15 ani, medicina a început să devină un domeniu în care drepturile pacienților se împletesc cu obligațiile medicilor, într-o formă care nu a fost mereu una armonioasă. Toți suntem pacienți, inclusiv medicii și colegii din sistemul de sănătate. Dorința de echitate și transparență este normală, iar modul de reglementare a relațiilor dintre parteneri trebuie să fie unul pragmatic și fezabil. De fapt, în ultima decadă, suspiciunile de malpraxis medical, sub toate aspectele sale, sunt tot mai apăsătoare pentru corpul medical. Și asta se întâmplă deoarece actele normative din acest domeniu sunt confuze și controversate. Greșeala medicală este marea provocare pentru medici, pacienți, juriști, media și autorități abilitate să se implice în judecarea cauzelor.

În acest context, o problemă sensibilă este expertul, adică specialistul competent, autorizat și recunoscut chemat să judece cauza în fondul problemei medicale. Comisiile și instanțele trebuie să apeleze la experți, pentru că nimeni în afara acestora nu își poate asuma un punct de vedere profesionist medical asupra cauzei, respectiv a conexiunilor posibile dintre actul medical și prejudiciul reclamat. Expertul este singurul capabil să se pronunțe pe probleme medicale de specialitate.

Marea problemă începe din momentul în care este nevoie de acești experți. Cine sunt ei și de unde îi putem lua? Fiecare autoritate abilitată să judece o potențială greșeală medicală are experți desemnați. Sunt experți ai autorităților profesionale medicale, numiți de aceste autorități și solicitați în soluționarea cazurilor judecate de respectivele comisii. Există experți oficiali ai comisiilor de monitorizare și competență profesională pentru cazurile de malpraxis. Instanțele de judecată au și ele experți. Medicina legală este în esență un domeniu abilitat pentru expertize medicale privind prejudiciile părții vătămate, dar nu se poate pronunța competent pe spețe sensibile de cauzalitate în cadrul unor patologii și proceduri de specialitate. De fapt, fiecare autoritate are liste de experți proprii, care deseori nu sunt actualizate. Mai nou, chiar și pacienții solicită independent și unilateral expertize competente pentru propriile suspiciuni cu privire la calitatea unui act medical, înainte de a iniția vreo procedură legală de judecată în acest sens. Aceste cazuri ar putea fi catalogate ca o „a treia opinie medicală”.

Se ajunge uneori ca un organ de anchetă care nu dispune de experți competenți pentru speța în cauză să apeleze la experți „de împrumut”. Nu este o normalitate! Experții nu pot fi închiriați. Ei trebuie să servească nevoilor de reglementare medicală și juridică în cadrul autorităților care i-au desemnat și care-i recunoaște. Calitatea de expert trebuie recunoscută și limitată la domenii medicale precise, în acord cu calificarea profesională cu titlul profesional și cu experiența recunoscută pentru acele domenii. Probitatea morală, disponibilitatea și acordul explicit al expertului pentru cazul expertizat trebuie să fie luate în considerare. Expertul este un justițiar al sistemului de sănătate care nu poate face singur dreptate! Dar nu se poate face dreptate fără el!

Încrederea părților în autoritatea și obiectivitatea expertului trebuie să fie reală și asumată de părți. Asistăm uneori la diseminarea unei neîncrederi în medici și în sistemul de sănătate. Implicit experții, fiind medici, sunt suspectați că au opinii părtinitoare. Actul medical nu mai este de mult un „parteneriat” între pacient și medic; sunt implicați juriști, asigurători, aparținători, media, opinia publică etc. Pacienții sunt suspicioși din start, iar medicii suspectează fiecare pacient de rea-credință. Nu este un climat de încredere și acest lucru dăunează actului medical. Acoperirea cu formulare tipizate și reglementări formalizate nu reușește să inducă încrederea. Uneori, din contră, acestea sunt suspectate de pacienți că sunt tendențioase și au ca scop protejarea medicului și transferarea întregii răspunderi juridice spre pacient.

Un expert competent poate fi justițiarul potențial, la nevoie. În actele normative în vigoare există și răspunderea juridică (civilă sau penală) a furnizorilor de servicii medicale. Furnizorul este o altă entitate juridică decât cadrul medical. Există și răspunderea furnizorilor de consumabile medicale, instrumente și aparatură. Dar medicul rămâne mereu în linia întâi a acestui front, la sacrificiu. Banii nu sunt singura cauză și nici singurul scop în derularea relației medic-pacient. Medicină de calitate se face și cu buget modest. Greșeală medicală se face și cu buget generos. Greșeala medicală produce încă victime, iar acest lucru este o mare neîmplinire a medicinei. Statisticile arată obiectiv această realitate tristă nu doar în România, ci în țări ale căror sisteme de sănătate le admirăm cu invidie și respect. Empatia și încrederea sunt însă prioritare. Nu dorim acoperirea incompetenței sau a greșelilor, atunci când ele există, dar dorim cultivarea încrederii.

În lipsa unui cadru legislativ foarte bine definit, expertul poate fi numit sau contestat cu aceeași ușurință. Ideal ar fi ca un expert medical să fie acceptat pe baza unei proceduri complexe de selecție, în urma căreia calitatea sa să fie recunoscută oficial, inclusiv de instanțele de judecată. În 2013 a fost elaborat un proiect de act normativ privind malpraxisul, în care consultările actorilor implicați în actul medical a fost reală, plenară și rodnică. Dar nu a avut finalitatea unui act normativ intrat în vigoare. Expertul este și rămâne justițiarul sistemului de sănătate, dar el are o poziție ingrată, controversată și lipsită adesea de respectul cuvenit, iar această stare de fapt determină medici competenți și potențiali experți de valoare să refuze calitatea de experți. 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC