Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Întrebări după primul val al pandemiei

Viața Medicală
Conf. dr. Horia BUMBEA vineri, 28 august 2020

Trăim vremuri ciudate și, în toată această criză, paradoxal, principalul dușman pentru unii nu este virusul, ci medicul. Cum se poate întâmpla o asemenea grozăvie, ne putem întreba?

intrebari dupa primuk val de pandemie

Păi, răspunsul este foarte simplu: pentru că nu trăim într-o lume normală (era să spun o „țară ca afară”). Dovada: România rămâne încă țara europeană în care medicul poate fi acuzat penal pentru actul medical. Iar decidenții care manevrează toată această situație nu au nicio răspundere juridică.

Legislația arhaică, care nici acum nu a fost modificată (parcă lucra cineva la Legea 95… cred că și aici se lucrează ca la autostrăzi sau ca la metroul din Drumul Taberei), menține vulnerabil medicul, pentru că îl obligă să se descurce.

Și cum se descurcă, oare, în pandemie? Greu, tot mai greu. Toate măsurile luate au schimbat dramatic modul de desfășurare a actului medical.

Iar un model reprezentativ al acestor schimbări este și cel de abordare a pacientului hematologic. Pentru că, prin specificul lui, acesta este îngrijit și prin internare continuă, și prin spitalizare de zi, și la medicul de familie.

În primele săptămâni de pandemie, pacienții au fost extrem de precauți când auzeau de spital sau de cabinetul medical și au întârziat să se prezinte la medic chiar dacă au avut simptome de boală.

Astfel că am avut câteva cazuri în care pacienții au ajuns cu boală avansată la medic, iar evoluția lor a fost nefavorabilă, pentru că leucemia acută este o urgență, iar temporizarea poate reduce drastic șansele pacientului.

O altă provocare este reprezentată de managementul pacientului la internarea în spital, când trebuie să așteptăm rezultatul testului pentru COVID-19 pentru a decide unde va fi îngrijit acesta, și de investigații, care sunt făcute pe circuitul de suspect - puncțiile sau biopsiile făcute în echipament de protecție maximală pentru a stabili cât mai repede un diagnostic.

De asemenea, o provocare sunt pacienții pozitivi, la care trebuie cântărită indicația de a trata boala de bază sau infecția cu SARS-CoV-2. În acest fel, a trebuit să adaptăm abordarea pacientului internat, considerat suspect până la sosirea testului și, de multe ori, să temporizăm anumite proceduri.

Nu în ultimul rând, diminuarea masivă a locurilor disponibile ca urmare a normelor epidemiologice creează mari dificultăți în asigurarea accesului pacientului la tratament, iar responsabilitatea este, bineînțeles, a medicului.

Pacienții cronici sau cei aflați în timpul curelor au fost îngrijorați pentru că aveau nevoie să vină la tratament, iar veștile din mass-media făceau mare vâlvă cu fiecare spital sau secție care erau contaminate, astfel încât pacienții preferau să rămână acasă.

Pe unii am putut să îi temporizăm, însă alții necesitau continuarea tratamentului. De mare ajutor a fost preluarea pacienților ambulatori de către medicul de familie, chiar dacă trecerea s-a făcut cu rezerve, pentru că medicii de familie încă nu au uitat cum au fost puși să plătească servicii medicale pentru diferite specialități.

Concluzia: modelul actual ar putea fi benefic pe viitor, astfel încât să nu se mai aglomereze spitalizările de zi. Oare după expirarea termenului prevăzut în ordin se va mai putea continua această procedură la medicul de familie?

De asemenea, majoritatea pacienților hematologici, fiind imunodeprimați prin boală sau tratament, se testează periodic înainte de cure, iar această procedură trebuie exportată către medicii de familie, acolo unde este cazul.

Însă, cine plătește testul, unde se face el? Rămân încă întrebări și, de asemenea, răspunderi, pentru că, nu-i așa, suntem deja obișnuiți ca după un timp, să vină momentul plății, pe principiul „nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită”.

Etichete: pandemie covid-19 management pacienti conf. dr. Horia Bumbea SARSC-CoV-2 tratamente malpraxis legea 95

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.