Newsflash
OPINII

Interpretări tendențioase și statutul social al medicului român

Interpretări tendențioase și statutul social al medicului român
     Tema sponsorizărilor primite de personalul medical de la companiile farmaceutice a fost adusă în atenția opiniei publice în această perioadă „furtunoasă“ a schimbărilor din lumea medicală românească, pe fundalul tragediei din „Colectiv“. Pe acest fundal, considerăm că a început și schimbarea în interiorul Colegiului Medicilor din Municipiul București (CMMB), care numără nu mai puțin de 14.000 de membri, reprezentând un sfert din totalul medicilor înscriși în Colegiul Medicilor din România (CMR).
     Din păcate, constatăm că organizația profesională a medicilor, respectiv Colegiul Medicilor, nu a fost consultat sau întrebat măcar cu privire la această problemă a sponsorizărilor, înainte ca instituții reprezentative ale guvernului să se pronunțe în spațiul public, afectând grav încă o dată imaginea și statutul social al medicului.
     Considerăm absolut necesară intervenția CMMB de a expune un punct de vedere al organismului legal care coordonează activitatea medicilor în cel mai mare centru universitar al țării – care reprezintă și cea mai mare parte a numărului de medici arondați unui centru universitar. În primul rând, trebuie menționat faptul că medicul are nevoie de pregătire continuă; un medic învață toată viața. Această pregătire continuă este verificată la reînnoirea autorizației de liberă practică a medicului, el trebuind să acumuleze, în cinci ani, minimum 200 de puncte de educație medicală continuă (EMC).
     Punctele EMC se realizează prin participarea la evenimente științifice, simpozioane, cursuri, conferințe, congrese, care implică plata unor taxe de participare, și, de multe ori, costuri de deplasare și cazare. O mare parte a acestor costuri sunt acoperite de regulă, în multe țări, de companiile farmaceutice atât în țări mai puțin dezvoltate, cât și în țări dezvoltate. Este adevărat că în temeiul legii privind organizarea învățământului postuniversitar medical și farmaceutic uman (HG nr. 2300/2004) se prevede că aceste costuri pot fi suportate de beneficiari sau angajatorii acestora, însă, având în vedere subfinanțarea cronică a unităților sanitare din România, susținerea activității de perfecționare a angajaților este, practic, inexistentă, iar obligarea unităților sanitare să susțină financiar pregătirea continuă nu ar duce decât la restricționarea accesului medicilor la aceste activități.
     În plus, companiile farmaceutice își asigură dezvoltarea programelor pe piața medicală prin cooptarea în Advisory Board, în elaborarea de studii clinice, a experților care sunt lideri de opinie, cu background științific puternic. Acești experți își declară potențialul „conflict de interese“ în mod transparent, prin uzitatul termen „disclosures“, care permite ca activitățile lor în colaborare cu companiile farmaceutice să fie declarate și, astfel, expuse analizei oricărui organism abilitat. Această practică internațională are la bază, de fapt, o normă a prezumpției de nevinovăție, care trebuie să primeze într-un stat de drept. A considera că activitatea de colaborare, în anumite activități științifice, cu companiile farmaceutice este echivalent cu a fi angajat al acestora, calitate incompatibilă prin lege cu desfășurarea activității medicale, este, de asemenea, o denaturare periculoasă a stării de fapt, premisă care aduce grave prejudicii libertății profesionale a medicului. Chiar anumite interpretări excesive existente în legislație în acest moment produc dificultăți majore în desfășurarea activității comisiilor de specialitate și a cooptării experților în domeniu în aceste activități.
     De altfel, trebuie menționat faptul că organizația profesională CMR este membru în consiliul UEMS (Uniunea Europeană a Medicilor Specialiști) care reglementează, prin Comitetul European de Acreditare a Evenimentelor de Educație Medicală Continuă (EACCME), activitățile educaționale și respectă normele acestuia. În acest sens, putem spune că activitatea de perfecționare a medicilor din România este reglementată conform normelor europene, iar interpretarea tendențioasă și nonconformă a activității lor afectează statutul social al medicului român. CMMB nu încurajează utilizarea acestor drepturi profesionale în alte scopuri și se alătură organismelor care au identificat cazuri de fraudare a acestui sistem prin relații necuvenite între medici și companii farmaceutice, însă, în același timp, susține dreptul corpului medical de a fi respectat, conform poziției sociale și a nu se asocia astfel de cazuri imaginii medicului român.
     Cu siguranță, modul de susținere financiară a evenimentelor și proiectelor științifice este perfectibil, iar la nivel internațional există o continuă schimbare și reglementare a modului de relaționare între medici și companiile farmaceutice și de tehnică medicală, care caută cele mai bune soluții pentru a asigura independența deciziei profesionale a medicului. CMMB își propune să fie alături de medicii pe care îi reprezintă și să susțină libertatea profesională și socială a medicului, să restabilească poziția acestuia în societatea românească.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe