Raportul
Estrela, referitor la sănătatea sexuală şi reproductivă şi drepturile aferente,
elaborat de Comisia pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen, a fost depus
la Parlamentul European la sfârşitul lunii septembrie. Conform principiului
subsidiarităţii, politicile publice în materie de sănătate sunt de competenţa
statelor membre şi, dacă acest raport va fi urmat de o rezoluţie, ea nu va fi
un document cu efecte obligatorii la nivelul Uniunii Europene. Problema este că
raportul nu este produsul unei nevoi de reglementare şi al reflexiei în politică
a unor principii şi valori comune europene, ci al lobby-ului unor grupări
ideologice de orientare neomarxistă. În raport, cadrele medicale sunt vizate în
special de solicitările de a fi eliminată obiecţia de conştiinţă şi de a
schimba consilierea în sarcină.
Raportul
Estrela solicită statelor membre UE: • liberalizarea totală a avortului, adică
relaxarea legislaţiei restrictive (acolo unde aceasta mai există) şi eliminarea
procedurilor de temporizare (consiliere preavort, timp de aşteptare) • avortul şi
contracepţia, precum şi operaţiile de schimbare de sex trebuie asigurate din
bani publici • organizaţiile private care promovează sănătatea sexuală şi
reproductivă trebuie finanţate din bani publici • „reglementarea“ (adică
restricţionarea) obiecţiei de conştiinţă, folosită de medici pentru a refuza
practicarea avortului • permiterea avortului şi a serviciilor conexe în
clinicile şi spitalele administrate de culte religioase • obligativitatea educaţiei
sexuale începând cu ciclul primar • avort şi contracepţie gratuite pentru
adolescenţi, fără ştirea şi acordul părinţilor • educarea „într-o viziune
pozitivă“ asupra homosexualităţii.
Iniţiativa
cetăţenească europeană „Unul dintre noi“ îi va cere Comisiei Europene să
protejeze viaţa omenească încă de la concepţie, prin sistarea fondurilor UE
acordate pentru cercetări şi programe de sănătate ce presupun distrugerea
embrionilor umani. Dacă va fi adoptată în proiectele legislative ale Comisiei
Europene (la 1 noiembrie), iniţiativa va modifica regulamentele financiare ale
UE şi distribuirea bugetului, aducând consistenţă politicilor comunitare întru protejarea vieţii umane încă de la
concepţie, conform competenţelor pe care Uniunea le are în acest domeniu şi
dorinţelor cetăţenilor ei. Până acum, la nivelul statelor UE s-au strâns peste
1,3 milioane de semnături (un milion erau necesare). Cu cele peste 97.000 de
semnături, România se află pe locul al treilea în UE, după Italia şi Polonia,
din cele 14 state în care iniţiativa a avut ecou până acum.
Iniţiativa
cetăţenească europeană „Unul dintre noi“ are un potenţial politic imens pentru
apărarea demnităţii persoanei şi a vieţii de la concepţie. Datorită ei, în
întreaga Europă ar putea fi stabilit un standard etic concret cu privire la
respectarea demnităţii umane. Acum, când au loc negocierile pentru bugetul UE
pe perioada 2014–2020, iniţiativa a stârnit îngrijorarea unor profesii-cheie şi nu numai. Dar ea
reprezintă testul pentru participarea
democratică în UE, care ne va demonstra dacă vocea cetăţenilor contează
pentru Bruxelles.