Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Infecţiile intraspitaliceşti în România: scamatorie sau miracol?

Viața Medicală
Vlad MIXICH luni, 28 octombrie 2013
   Creşterea rezistenţei la antibiotice a devenit un fenomen atât de important, încât statisticienii europeni au început să se concentreze pe studierea frecvenţei infecţiilor nosocomiale, focarele intraspitaliceşti fiind locul unde întâlnim cel mai frecvent „super-bacteriile“. Au început să apară clasamente în care ţări precum Danemarca sau Portugalia conduc în periculosul top al prevalenţei infecţiilor nosocomiale. Se estimează că 5,7% din pacienţii internaţi în spitalele europene contractează o astfel de infecţie. Costurile, atât în vieţi, cât şi cele economice, sunt consistente.
   Pe hârtie, cazul particular al României pare a fi excepţional: avem o prevalenţă de două ori mai mică decât media europeană. Prin urmare, un danez care n-a fost niciodată în România ar putea crede că avem spitale mult mai curate decât cele scandinave şi că românii sunt mai nemţi decât germanii când vine vorba de respectarea indicaţiilor de sterilizare. Mai mult, există judeţe unde însuşi termenul „excepţional“ este prea modest pentru a aprecia realitatea înscrisă pe hârtie. Judeţul Satu Mare raporta, în anul Domnului 2011, o prevalenţă de 0,00%. Perfecţiune absolută! Judeţele Hunedoara şi Bistriţa-Năsăud raportau, în acelaşi an de graţie, o prevalenţă de 0,01%. Miracol! Miracol!
   Dar dacă ar avea experienţa nemijlocită a României, danezul ar şti că este mult mai probabil să întâlnească aici scamatorii, nu miracole. Ar putea afla de la un fost ministru al sănătăţii că în spitalul în care lucrează acum rata infecţiilor nosocomiale „nu atinge 1%. Ştim foarte bine că este fals, dar nu ştim de ce nu se raportează corect“. Ar putea afla că laboratorul privat din curtea unui spital judeţean dă negative toate rezultatele probelor de control recoltate în spital. S-ar mira auzind înalţi oficiali din sistemul medical românesc admiţând că „există mentalitatea că, dacă raportăm infecţiile nosocomiale, ne scade prestigiul, iar respectivii medici pot fi expuşi acuzelor de malpraxis“.
   Şi brusc, danezul ar înţelege că vizitează o ţară în care, prea adesea, realitatea de pe hârtie şi cea din teren sunt paralele.
   În timpul documentării, jurnalistul Dan Mihalache, autorul investigaţiei pe care o puteţi citi în pagina trei a acestui număr, a fost întrebat de responsabilul supravegherii infecţiilor nosocomiale dintr-un mare spital: „Ce v-a venit să scrieţi despre asta? Există alte subiecte mult mai bune de abordat“. Când vorbim despre infecţiile nosocomiale, România este o ţară miraculoasă. Pe hârtie. Dar atunci când diferenţa dintre cifrele de pe hârtie şi realitatea din teren devine prea mare, lucrurile încep să devină periculoase. Periculoase nu pentru cei care conduc sistemul sanitar, ci pentru pacienţi. Şi da, acesta este un subiect care trebuie obligatoriu abordat.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.