Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Implementarea tehnologiilor inovative în stomatologia românească

     Computerele și tehnologiile digitale au ajuns să domine în aproape toate domeniile de activitate. Evident, medicina și stomatologia nu sunt în afara acestei tendințe. Stomatologia digitală este conceptul care definește practica stomatologică în care sunt utilizate tehnologii care folosesc sisteme digitale sau aparate care funcționează prin tehnologii digitale. Și acestea nu sunt deloc puține în medicina dentară actuală. Găsim astfel de tehnologii în gestionarea datelor, în stabilirea diagnosticului, în aplicarea unor tratamente și în elaborarea lucrărilor protetice. Dar în același timp ele nu sunt suficiente, respectiv nu includ toate ofertele potențiale de pe piață.
     Pacienții așteaptă și doresc să fie rezolvați prin astfel de tehnologii moderne, mai puțin dureroase, mai operative, mai estetice și mai sigure. Medicii stomatologi le doresc implementate, iar pe piața de astfel de produse există o ofertă generoasă. Totuși, ceva se întâmplă și aceste trei elemente nu se află într-un acord armonios.
     În experiența mondială există constatarea că medicina dentară este un domeniu codaș în absorbirea și utilizarea tehnologiilor inovative, inclusiv a celor digitale. Decalajul, comparat cu alte domenii, este de aproximativ zece ani. Unele tehnologii inovative au fost implementate rapid, de exemplu, brațul cu șnur de tip Doriot pentru acționarea pieselor de mână a fost înlocuit cu piese cu micromotor în numai trei ani. În alte situații însă, lucrurile au mers mai greu. Tehnologia digitală de proiectare și de executare a lucrărilor protetice, cunoscută sub denumirea generică de CAD/CAM (Computer-Aided Design/Computer-Aided Manufacturing), există de peste douăzeci de ani, dar abia acum se poate vorbi despre o implementare resimțită semnificativ pe piața de servicii medicale. Imagistica a câștigat enorm în relevanță și în protecția pacientului prin tehnologia digitală de tip CBCT (Cone Beam Computed Tomography) dar implementarea a necesitat peste un deceniu.
     Abordarea stomatologiei digitale a constituit recent tema Congresului de medicină dentară Transilvania, desfășurat la Cluj-Napoca în perioada 12-14 octombrie. Acest subiect complex a fost abordat de către lectorii invitați din SUA, Germania, Polonia și Bulgaria, care au împărtășit din experiența lor colegilor din România. Lor li s-au adăugat numeroși lectori și speakeri autohtoni. Participanții la congres au reușit să înțeleagă complexitatea, specificul și condiționările acestui fenomen.
     Pentru ca o tehnologie nouă să fie implementată, aceasta trebuie să demonstreze în prealabil următoarele: îmbunătățirea eficienței cu relevanță din punctul de vedere al costurilor și al economiei de timp, îmbunătățirea preciziei comparativ cu metoda anterioară, un nivel acceptabil de siguranță pentru pacient și un nivel ridicat de previzibilitate al rezultatelor. Dar dincolo de aceste premise raționale există și determinările financiare.
     Medicina dentară este practicată în sistem liberal în toată lumea, cu excepția sistemelor economice de tip socialist. Caracterul liberal al profesiei este considerat factorul care îngreunează implementarea tehnologiilor inovative digitale. Costurile care condiționează investiția trebuie să fie justificate și sustenabile pentru medicul titular al cabinetului. Pe de o parte, puterea economică a unui cabinet dentar în care lucrează unul sau doi medici este cu totul alta decât cea a unui furnizor de servicii medicale de mare calibru. Iar pe de altă parte, capacitatea de investiție a medicului dentist este condiționată de cifra de afaceri a cabinetului și de condițiile de creditare de pe piața bancară. Aceste două aspecte sunt considerate ca fiind cauze ale implementărilor tardive de tehnologii noi în stomatologie.
     Din acest punct de vedere, în România sunt de subliniat încasările modeste ale medicilor dentiști și dobânzile mari și imprevizibile ale creditelor. Veniturile medicilor sunt modeste din mai multe cauze: sustenabilitate mică în sistemul social de asigurări de sănătate și venituri anuale mici pentru majoritatea populației, cele două cauze fiind complementare. Sănătatea orală a unui cetățean român este susținută formal de sistemul de asigurări de sănătate – în medie cu aproximativ cinci lei pe an –, iar restul costurilor le suportă pacientul din veniturile proprii.
     Populația din centrele urbane cu economie prosperă are venituri mai mari și beneficiază de o supraofertă de servicii medicale stomatologice. Medicii deschid cabinete dentare în astfel de zone, care pot fi profitabile. Restul populației are o accesibilitate redusă la serviciile stomatologice. Sănătatea cetățeanului din punct de vedere stomatologic este lăsată în totalitate pradă efectelor concurenței de pe piață, pentru că distribuirea rațională a cabinetelor în teritoriu și practicarea unor tarife corecte pentru serviciile acordate sunt considerate la noi ilegale și anticoncurențiale.
     Trebuie menționat că dobânzile creditelor bancare sunt mari în România în comparație cu dobânzile aplicate creditelor acordate medicilor dentiști din alte state europene. Avem astfel un tablou realist al situației în ceea ce privește implementarea tehnologiilor digitale și inovative. Constatăm astfel că se conturează o piață polarizată a serviciilor medicale stomatologice. Stomatologia digitală este o realitate accesibilă în mare măsură și în România. Dar pacienții trebuie să știe că nu vor găsi aceleași servicii peste tot și acest lucru este condiționat de determinări obiective.
     În interesul cetățenilor și al sănătății lor, investițiile în medicină și în stomatologie trebuie să fie susținute și încurajate. Finanțările nerambursabile prin proiecte au adus îmbunătățiri în acest domeniu, iar rezultatele sunt ușor perceptibile. Dar în același timp, aceste finanțări au demonstrat că premisele modernizărilor în cabinetele stomatologice sunt cele descrise mai sus. Acordarea unor credite speciale, cu dobânzi dedicate investițiilor în sănătate, ar trebui să fie luate în considerare, cel puțin până când reglementarea finanțării decente și echitabile a îngrijirilor medicale stomatologice va fi realizată.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC