Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Homo smartphonicus

Viața Medicală
Prof. dr. Florin MIHĂLŢAN vineri, 25 septembrie 2015
     Emailul nu este un mijloc de comunicare, spunea un coleg cândva la raport. Este adevărat, avea 66 de ani și nu prea era familiarizat cu noile tehnologii. Era, de fapt, la grupa de vârstă la care adaptarea la invazia noilor tehnologii de comunicare putea crea și chiar a creat drame prin refuzul lor dictat de conservatorismul vârstei sau de teama de nou. În schimb, generațiile de după revoluție nu numai că au integrat aceste noi tehnologii (telefoane mobile, iPaduri, iPoduri, laptopuri, ceasuri Apple, handsfree-uri) în viața lor, dar au mers chiar mai departe în zona extremă: nu concep cele 24 de ore ale zilei fără emailuri, sms-uri, chat-uri, consultări și încărcări pe Facebook. Nu de puține ori vezi cupluri de tineri, familii la restaurant, în spații publice, cum stau alături și butonează fără a vorbi între ei, și chiar preluarea comenzii de către chelner îi nemulțumește, deoarece le deturnează atenția de la jucăria de care au devenit dependenți. Să mă mai mire atunci că a apărut termenul cu care este etichetat noul reprezentant al rasei umane: „homo smartphonicus“. Odată intrați în contact cu un smartphone conectat la internetul mobil, rezidenții, doctorii, asistentele, românul în general trece printr-o metamorfoză și se transformă în „homo smartphonicus“.
     Telefonul deștept devine, pe de o parte, un asistent de care nu se desparte niciodată, o poartă către știri, socializare, distracție și orice formă de comunicare iar, pe de altă parte, o modalitate de a accesa articole, informații medicale etc. Aceasta este și imaginea de ansamblu pe care o creionează un studiu Google realizat cu utilizatorii de telefoane inteligente și internet mobil din patru țări din Europa Centrală și de Est: România, Ungaria, Cehia și Slovacia. 95% din aceștia utilizează telefoane inteligente, iar 54% tableta. Majoritatea (79%) utilizatorilor de internet mobil se conectează atât prin wi-fi, cât și prin servicii de internet mobil de la furnizorul de servicii de telecomunicații la care sunt clienți. Avem o masă de dependenți de tehnologie. Se pune întrebarea unde se va ajunge?! Sunt o multitudine de semnale că se întâmplă un fenomen similar și în medicină. Companiile farmaceutice au, se pare, șansa unui rol central în revoluția din sănătatea digitală. Domeniile de viitor rămân pe foarte multe paliere: de la studii clinice integrate la tratament personalizat și monitorizare continuă a unor pacienți. Folosirea unor dispozitive de monitorizare în timpul studiilor clinice poate crește eficiența studiilor, mărind cantitatea de date legate de interacțiunea medicament-pacient. Exemplele sunt din ce în ce mai multe de la un an la altul. Se demarează cu brățări fitness în studii pentru bolnavi cu scleroză multiplă, se vorbește de „marketing prin jocuri“, „mHealth“ (aplicații și microsite-uri), se oferă soluții prin diferite aplicații pentru întreruperea fumatului, se practică telemedicină, interactivitate și supravegherea la domiciliu a pacientului.
     S-a deschis o pagină nouă și în supravegherea pacienților cu sindroame de apnee în somn sau a celor cu insuficiență respiratorie, care au la domiciliu CPAP-uri, BiPAP-uri sau ventilatoare. Societatea Română de Pneumologie a încurajat în această zonă realizarea unui program pe smartphone pentru depistarea cazurilor cu tulburări respiratorii în timpul somnului. Din această zonă a venit și primul semnal de alarmă, dacă ne referim la recentul scandal de introspecție în viața privată a pacienților francezi supravegheați la domiciliu și care aveau astfel de aparate de asistență a tulburărilor respiratorii nocturne. Drumul este însă deschis și realizările viitoare pot schimba multe în relația medic–asistent–pacient.
     Când spun acest lucru, mă gândesc la cele zece posibile tehnologii care ne vor schimba cert viața, precum: vehiculele autonome, grafenul, varianta bidimensională a grafitului, imprimantele 3D, accesul oricui la informații de cea mai bună calitate și cursurile online, monedele virtuale („bitcoin“), tehnologia purtabilă, de la brățări și ochelari până la „țesături inteligente“, care pot da informații vitale despre starea de sănătate, dronele, agricultura acvaponică, casele inteligente și stocarea energiei electrice și folosirea hidrogenului ca resursă a viitorului.
     Europa secolului XXI este, prin natura lucrurilor, o „societate tehnologică“. Nu pot să nu deplâng reacția colegului, de fapt reacția unei generații reticente la o revoluție tehnică venită prea târziu pentru ea, dar nu pot să nu regret și mirosul unei pagini de carte proaspăt ieșită din tipografie – pe care o prefer și o citesc cu nesaț în ciuda invaziei de „ebook“-uri și alte gadgeturi performante competitive. Mai ales că și legile lui Murphy se pare că au progresat și s-au actualizat: „A greși este uman, dar pentru a încurca lucrurile complet îți trebuie un computer“.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 199 de lei
  • Digital – 149 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC