Newsflash
OPINII

Groapa din sistem și demnitatea personalului medical

de Prof. dr. Florin MIHĂLŢAN - mai 10 2019
Groapa din sistem și demnitatea personalului medical

Adesea am arătat că pacientul român nu vede problemele sistemului și vânează doar greșelile doctorilor.

Recent, o știre cu iz medical a fost repetată cu obstinaţie la buletinele de știri. În statul Nebraska, o salvare care ducea un pacient având ca urgenţă cardiologică o tulburare de ritm (o fibrilaţie atrială) a intrat în ritm sinuzal după ce mașina a dat într-o groapă de pe șosea. Nu m-am putut abţine să nu am de mai multe ori o aceeași reflecţie legată de acest eveniment cu „parfum american”, în fiecare dimineaţă când, mergând spre spital, atenţia mea nu era atât la semafoare, cât la gropile hâde căscate în caldarâm după lăsarea iernii. Cum Bucureștiul este plin de gropi, cred că o parte a urgenţelor din sfera cardiologică este deja rezolvată. Există o singură condiţie: salvările să nu le ocolească. Dar oare aceste găuri sunt singurele din sistem? Din păcate, sunt unele ancestrale, dar și altele inventate mai recent.
Adesea am arătat că pacientul român nu vede problemele sistemului și vânează doar greșelile doctorilor. Exemple am foarte multe, unele chiar recente. Au fost aproape șapte zile libere prin bunăvoinţa celui de Sus și a guvernului. Un liant interesant între o sărbătoare religioasă și o zi a muncii, toate sărbătorite prin „repaus total”. Toate acestea s-au transformat într-un coșmar pentru medicii de gardă. „Asasinarea” acestora s-a produs nu doar prin mese indigeste, dar și prin încercările unora de a se elibera de obligaţiile familiale faţă de părinţi sau bunici bolnavi pe care, fără nicio jenă, îi plasează în spitale. Prin consultaţii cerute de bolnavi care au afecţiuni minore, dar care s-au gândit că ar fi bine să profite de zilele libere și de regimul de policlinică al camerelor de gardă ca să mai adune o opinie.
Solicitarea de consultaţii multidisciplinare între spitale a devenit și ea o problemă generată de aglomeraţia camerelor de gardă și de comoditatea unor colegi care nu au mai răspuns la telefonul gărzii. Sigur că s-au înregistrat și decese în cazuri severe și absurdul situaţiilor a fost la el acasă dacă iau în considerare pretenţiile aparţinătorilor. Unii erau revoltaţi că li s-a promis că boala mai durează doi ani, după ce pe toată perioada acordării îngrijirilor acestei paciente nu au binevoit să se intereseze de starea alterată vizibil a acesteia; alţii au cerut ca un pacient cu cancer pulmonar cu insuficienţă respiratorie în fază agonică să fie intubat ca să treacă de „săptămâna patimilor”.
O altă problemă apărută a fost legată de accidentul de mașină mortal al unui VIP care părea că era utilizator de droguri. Brusc, guvernanţii și-au amintit că avem o problemă. De ani întregi, în raportul anual, Agenţia Antidrog atrage atenţia asupra fenomenului îngrijorător în rândul tinerilor unde consumul de droguri are o creștere exponenţială, cu dealeri aflaţi în curtea școlilor sau a spitalelor. Oare cine închide ochii la aceste probleme: să fie lipsa de control din partea autorităţilor sau a celor îndreptăţiţi să facă aceste verificări cu regularitate? Tonele de droguri venite pe mare și pe Dunăre sunt fenomene singulare?
Și lucrurile sunt departe de a se opri aici, dacă mă gândesc la o altă zonă puţin mai specifică: înregistrările de somnologie. Nu de puţine ori, pacientul este deranjat că trebuie să returneze aparatul dimineaţa, că trebuie să pună o mască, deși toate aceste lucruri îi sunt explicate și, aparent, le înţelege în primă fază. Și pentru ca aceste găuri să fie și mai vizibile, s-a creat și chestionarul pus la dispoziţie cu mare largheţe de Ministerul Sănătăţii, pe care pacienţii sunt rugaţi să-l completeze după ce vin în contact cu un cadru medical. Sigur că sunt cadre medicale care uită că au în faţă un om suferind, dar, pe de altă parte, aceste chestionare, lăsate în mâna unor bolnavi cu tulburări de comportament, recunoscuţi ca reclamagii cronici, transformă halatele albe în vinovaţi fără vină. Aceștia sunt ulterior mediatizaţi intens și puși la zid, iar apoi ne mirăm că și medicina românească devine o medicină defensivă.
Pe când vor exista chestionare care să facă diferenţa între un medic care funcţionează de la 6 dimineaţa până seara târziu și unul care are regim de funcţionar și sparge ușa la oră fixă sau care se plânge de orice pacient care îl solicită în plus faţă de programări?
Când se va face diferenţa între doctorul suprasolicitat și cel fără pacienţi? Ne-am obișnuit ca pacientul să aibă întotdeauna dreptate, iar halatul alb are datoria să asculte și să execute. Însă acest lucru nu trebuie împins într-o zonă în care graniţa arbitrară consultat-consultant să ducă la știrbirea demnităţii personalului medical și la transformarea lui într-un sclav al sistemului.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe