Newsflash
OPINII

Grija pentru dinţi, grija pentru sănătate (2)

Grija pentru dinţi, grija pentru sănătate (2)
   Serviciile medicale dentare sunt oferite asiguraţilor prin contractarea de către casele judeţene de asigurări de sănătate cu (în primul rând) medici dentişti din mediul privat, precum şi cu unii prestatori de servicii stomatologice din sistemul bugetar. Alocarea contractelor şi atractivitatea acestora pentru medicii dentişti reflectă criza în care se află accesul populaţiei României la îngrijiri medicale dentare. Pe de o parte, contractele oferite sunt considerate ca lipsite de atractivitate de către medicii dentişti. Pe de altă parte, se înregistreză diferenţe imense în oferta de servicii stomatologice prin sistemul de asigurări de sănătate în judeţele ţării. Astfel, sunt judeţe în care, la un contract cu casa judeţeană, sunt sub 2.000 de asiguraţi, dar sunt judeţe în care numărul de persoane asigurate care revin unui medic dentist cu contract este mai mare de 10.000 (Călăraşi, Bistriţa-Năsăud, Teleorman) sau chiar peste 17.000 (Olt). La contractările cu CASAOPSNAJ, revin peste 22.000 de asiguraţi la un contract, respectiv un medic dentist cu contract. Aceste diferenţe de peste 800% în judeţe trebuie să fie luate în considerare, doarece ele generează diferenţe majore în accesul asiguraţilor la serviciile de medicină dentară.
   Asiguraţii, în proporţie de 56%, sunt jenaţi de aspectul lor ca urmare a lipsei dinţilor şi a afecţiunilor stomatologice. Protezele dentare – clasicele proteze acrilice din pahar – rămân un vis de neatins pentru cei mai mulţi edentaţi, cu toate că aceste reabilitări protetice minimaliste sunt, de fapt, dispozitive medicale stomatologice sociale. O pereche de proteze pentru un edentat nu încape în plafonul lunar contractat de un medic dentist aflat în relaţii contractuale cu casa judeteană de asigurări de sănătate. Copiii şi adolescenţii au şi ei accesibilitate limitată la serviciile de stomatologie, ca urmare a trei factori: fonduri reduse de la CNAS, lipsa finanţării de la buget a unor programe naţionale de sănătate orală şi posibilităţile financiare reduse în majoritatea familiilor cu copii. Evident că preluarea la buget a unor costuri pentru asistenţa stomatologică a copiilor, suplimentarea alocaţiilor cu destinaţie controlată pentru proceduri preventive şi curative ale cariilor dentare şi tratamente ortodontice, precum şi implicarea consiliilor locale în finanţarea cabinetelor dentare dedicate grupurilor-ţintă, cu susceptibilitate maximă pentru afecţiuni stomatologice, ar reduce din handicapul pe care România îl are în ceea ce priveşte controlul morbidităţilor prin carii dentare şi tulburări de creştere ale maxilarelor şi dinţilor.
   Se uită prea uşor şi prea des că în medicina dentară toate costurile de finanţare ale infrastructurii se fac din resurse private. Medicii dentişti au preluat pe risc propriu aceste costuri. Statul şi sistemul de asigurări de sănătate nu cheltuiesc nimic în acest sens. Mai mult chiar, se percep taxe consistente pentru a credita la contractare cu casele de asigurări de sănătate un cabinet dentar. Nici în politica financiară nu există vreo facilitate pentru creditarea în vederea înfiinţării unei unităţi private prestatoare de servicii medicale. Nu trebuie uitat niciun moment că stomatologia se face în România, ca în toate statele cu economie de piaţă, în mediul privat. Medicul care deschide un cabinet medical dentar are costuri comparabile cu cele necesare deschiderii unui salon de jocuri de noroc sau orice altă activitate comercială. Nu este corect! Cu toate acestea, în mod inexplicabil şi în afara unei echităţi sociale şi profesionale, medicina dentară este marginalizată. Considerăm că această abordare trebuie revizuită şi Colegiul Medicilor Dentişti din Romania şi-a declarat în ultimul timp, în numeroase rânduri, disponibilitatea pentru o colaborare corectă, legală şi transparentă în vederea rezolvării problemelor cu care se confruntă stomatologia românească. Dorim să găsim aceeaşi deschidere sinceră a partenerilor, spre folosul cetăţenilor acestei ţări, plătitori de taxe pentru sănătate.
   Sănătatea orală este parte integrantă a sănătăţii omului şi bolile dinţilor şi ale cavităţii orale au implicaţii etiopatogenetice majore în foarte multe afecţiuni. De fapt, subfinanţarea serviciilor preventive şi curative stomatologice pentru bolile de bază creşte costurile de îngrijiri medicale ulterioare, prin afecţiunile induse de focarele dentare şi de tulburările funcţionale ale aparatului dento-maxilar. Afectarea fizionomică, chiar dacă are implicaţii estetice, este în aceste cazuri un motiv medical de intervenţie (nu o solicitare subiectivă de ordin estetic), principiu aplicat ca atare în toate celelalte domenii medicale, cu excepţia medicinii dentare. Acest lucru este cunoscut şi învăţat în şcoală de toţi medicii; ar trebui să-l ştie şi factorii de decizie din domeniul sănătăţii. Dreptul şi accesibilitatea la proceduri profilactice şi la tratamente stomatologice sunt o necesitate, nu o pretenţie exagerată a asiguraţilor şi în niciun caz un lux. Societatea are responsabilităţi în acest sens.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe