Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  OPINII

Fumatul pasiv, legislațiile și alte vești bune sau rele

Viața Medicală
Prof. dr. Florin MIHĂLŢAN vineri, 24 iunie 2016
     În ultimele două luni, au tot curs veștile bune din domeniul luptei antifumat. Multe din ele conectate la aspecte legislative. Cea mai recentă se referă la Norvegia, care a anunțat că intenționează să aducă amendamente legislației antitutun: se propune o ambalare standardizată a produselor din tutun, guvernul norvegian sugerând ca vânzarea acestora să fie limitată la anumite tipuri de puncte de comerț cu amănuntul. Guvernul propune ca actuala interdicție privind vânzarea de țigări electronice să fie ridicată, astfel încât ele să fie disponibile pentru fumători, ca alternative de reducere a riscurilor. Cu toate acestea, țigara electronică va respecta aceleași reguli ca țigările combustibile. Vor fi introduse și măsuri precum interzicerea aromelor din țigarete și tutun, interzicerea aditivilor (vitamine și cafeină) din tutun și țigările electronice și interdicția de etichetare înșelătoare. Guvernul norvegian propune noi cerințe de raportare pentru industrie și un sistem pentru a ține o evidență pe internet (de exemplu) de vânzări la distanță de produse din tutun. Noile produse trebuie să treacă printr-un sistem de aprobare, înainte de a fi introduse pe piață. Sunt propuse avertismente de sănătate noi și mai mari pe pachetele de țigări.
     Este o reacție a unui guvern care are o strategie coerentă de acțiune în demersul de control al tabagismului și care urmărește cu atenție ce se întâmplă pe plan european și mondial. În același sens, a fost publicată o metaanaliză extinsă legată de efectele legislațiilor. Ea vine să confirme, printr-un studiu recent, o analiză sistematică Cochrane, impactul legislației antifumat în reducerea fumatului pasiv*. Aici se pleacă de la un fapt bine cunoscut: introducerea unei legislații antifumat în spațiile sociale are, din punct de vedere juridic, efect de protecție a celor care lucrează în aceste medii și valențe importante de schimbare sau influențare a normelor sociale și comportamentale la nivel populațional. Autorii au realizat o analiză, la nivelul anului 2015, a tuturor țărilor în care legislațiile au intrat în forță, au urmărit ca acestea să fie comprehensive și au supravegheat cum, în doar șase luni, sunt influențate obiceiurile. Au trecut în revistă concomitent 77 de studii, din care 65 erau noi față de anul 2010 (anul ultimei actualizări). Au constatat că, față de 2010, 21 de țări aveau astfel de legislații, din care opt erau noi. Din păcate, România lipsea la acel moment, cu o legislație extrem de veche, fără acoperire reală în populația de nefumători. La nivel statal, 22 de studii au raportat beneficiile asupra sănătății (cardiovasculare, respiratorii, perinatale). În final, autorii au găsit multiple dovezi ale impactului pozitiv al interzicerii, la nivel național, a fumatului în spațiile sociale, asupra bolilor cardiovasculare, cu reducerea mortalității asociate unor afecțiuni induse de fumat. Concluzia autorilor este că, dacă din punct de vedere al impactului pe prevalența fumătorilor și consumul de tutun dovezile nu sunt concludente, în schimb există argumente robuste (de data aceasta doveditoare) ale efectelor asupra bolilor cardiovasculare. Este un argument cu multe conotații legate de sănătatea unei nații, dar și cu beneficii economice inimaginabile.
     În același sens, o altă veste a fost transmisă recent în mass-media: noua directiva a Uniunii Europene pentru produsele de tutun este validă, după ce a fost contestată în justiție de industria tutunului, contestația fiind respinsă. Directiva încearcă să faciliteze o funcționare mai bună a piețelor interne ale tutunului și produselor sale, cu același scop: protecția populației plecând de la prevederile Convenției-cadru pentru controlul tutunului (FCTC). Ce prevede directiva? Prohibiția plasării pe piață a produselor cu arome, standardizarea pachetelor și reguli speciale pentru țigara electronică. Polonia, susținută de România, a contestat la Curtea de justiție de la Bruxelles prohibiția țigărilor mentolate, acțiunea fiind respinsă cu contraargumentația că această aromă are misiunea de a facilita inițierea consumului de tutun și susținerea acestuia pe durată, făcând produsul mai atractiv și că interzicerea acestor arome va scădea prevalența utilizării de tutun. De ce a acționat astfel Curtea de justiție? Așa cum se confirmă în raport, se încearcă protecția tinerei generații. Într-o zonă apropiată, FDA a anunțat că, în SUA, țigara electronică va fi reglementată legislativ mai aproape de țigările convenționale, iar în statul California a crescut vârsta de la care se poate consuma tutun, de la 18 la 21 de ani.
     Peste tot abundă preocupările intense legate de progrese legislative în domeniul luptei antifumat. La noi ce se întâmplă în aceste zile? După ce a intrat în vigoare legea nouă, care este foarte bună și nu cea mai dură din lume, mass-media susține preferențial amendamentele propuse de parlamentari, de redefinire a spațiului închis, care readuce legea la nivelul lui 2005. Nu există întâlniri cu cei din frontul antifumat. În schimb, industria tutunului este invitată la masa negocierilor. Este o încercare de deformare a unei legi bune, aflată în funcțiune, care deja a schimbat obiceiuri și care are o misiune nobilă: protecția sănătății fumătorului pasiv, a tinerei generații și o încercare de a ajuta și fumătorul activ, dependent de un drog, de a sevra. Manevra parlamentară este subtilă, încercându-se agățarea acestor amendamente de aprobarea directivei UE referitoare la consumul de tutun. Este surprinzător că, prin această manevră politică, după ce 81% din parlamentarii din Camera Deputaților au votat anterior în favoarea unei legi bune, se încearcă înșurubarea în mintea acestora că se poate schimba fără a vedea și aștepta efectele benefice. Modificarea definiției spațiului închis va confuza populația, va destructura total noua lege intrată în funcțiune la 16 martie 2016. Este la fel de surprinzător cât de repede evoluează procesul de promovare a acestor amendamente, care au trecut deja de Senat, în condițiile în care demersurile anterioare pentru schimbarea legii, unde au fost implicate peste 250 de ONG-uri din coaliția „România Respiră“ și două asociații profesionale (Societatea Română de Pneumologie și Societatea Română de Cardiologie) au durat un an! Este la fel de neașteptat că, în spatele acestor redefiniri, se găsesc medici fumători, care se gândesc mai mult la confortul individual decât la misiunea lor de a proteja sănătatea populației. Pe de altă parte, există și se speculează o lipsă de reacție a nefumătorilor, o masă electorală compusă din 15 milioane de locuitori. Nu același lucru se poate spune de corpul didactic medical, unde deja, pentru demersurile făcute de interdicția acestor amendamente de către cele două asociații profesionale medicale, s-a obținut sprijinul Colegiului Medicilor din România și al UMF „Carol Davila“ București. În același timp, se extinde reacția corpului medical din țară, care a înțeles că este stringentă stoparea acestei încercări de întoarcere la „epoca primitivă“, cu reguli făcute de fumători în defavoarea celor obligați să inhaleze fumul ucigaș.

 

 

 

*Frazer K et al. Legislative smoking bans for reducing harms from secondhand smoke exposure, smoking prevalence and tobacco consumption. Cochrane Database Syst Rev. 2016 Feb 4;2:CD005992

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC