Astăzi,
ministrul român al sănătăţii va prezenta în cadrul Consiliului miniştrilor sănătăţii
din Uniunea Europeană, care se desfăşoară la Luxemburg, punctul de vedere
oficial al României în privinţa propunerii pentru noua Directivă europeană a
tutunului. Rolul lui Eugen Nicolăescu este unul ingrat, deoarece guvernul din
care face parte a decis să adopte o poziţie în favoarea intereselor industriei
tutunului. Directiva în forma propusă de Comisia Europeană introduce măsuri cu
scopul de a preveni fumatul în rândul adolescenţilor şi tinerilor. Aceste măsuri
sunt susţinute de comunitatea medicală din România.
În
jocul negocierilor de la Bruxelles, poziţia pro-tutun a României a ajuns să fie
foarte importantă. Pe traseul legislativ european, forma Directivei propusă de
Comisia Europeană trebuie adoptată de Consiliul de Miniştri sub forma unei aşa-numite
„abordări generale“. Acesta este documentul de compromis între cele 27 de state
membre care dă mandat Preşedinţiei UE să negocieze cu Parlamentul European
forma finală a Directivei. Această „abordare generală“ poate fi însă respinsă
dacă se adună 91 de voturi împotriva ei, fiecare ţară având un număr diferit de
voturi în Consiliu (România are 14 voturi, Polonia 27 de voturi şi Germania 29).
O eventuală respingere ar bloca procesul de adoptare a Directivei cu cel puţin
doi ani.
În
condiţiile în care Polonia, Bulgaria, Grecia, ţările baltice, Ungaria, Cehia şi
Slovacia sunt împotriva formei propuse de Comisia Europeană, voturile României,
şi ea împotrivă, ar putea duce la respingerea „abordării generale“ şi, prin
urmare, la amânarea Directivei. Astfel, decizia guvernului de la Bucureşti de a
se pronunţa împotrivă a adus o forţă de negociere considerabilă în tabăra
pro-fumat. Din informaţiile „Viaţa medicală“, obţinute la închiderea ediţiei,
documentul de compromis asupra căruia cele 27 de state membre ar putea conveni
astăzi va elimina din Directivă propunerea iniţială de interzicere a ţigărilor
slim, în timp ce suprafaţa pe care avertismentele de sănătate o vor ocupa pe
ambalajul pachetului de ţigări va scădea de la 75% (propunerea Comisiei) la
70%. În chestiunea interzicerii ţigărilor cu mentol, negocierile par a fi încă
indecise.
Argumentele
economice pe care guvernul României şi-a bazat poziţia oficială pro-fumat sunt
cel puţin dubitabile. Amintim aici doar declaraţia ministrului economiei,
domnul Varujan Vosganian, care susţine că „industria tutunului este al doilea
mare contributor la bugetul statului după Petrom“ şi, prin urmare, România nu
poate avea o poziţie care să ştirbească interesele acestei industrii. Însă
importanţa industriei tutunului în România este mult mai mică decât în alte ţări
care s-au declarat şi ele împotriva acestei directive. Polonia, de pildă, are
75.100 de angajaţi în industria tutunului, Bulgaria peste 100.000 în timp ce
România are doar 3.500. Grecia este al treilea producător de tutun din UE şi
cultivă peste 15.000 de hectare cu tutun, în timp ce în România abia se mai
cultivă 1.234 de hectare.
În
ciuda acestor date şi a covârşitoarelor argumente de natură medicală (pe care
le puteţi citi într-un articol din pagina patru), reprezentanţii industriei
tutunului din România au găsit oficiali români foarte receptivi la Ministerul
Economiei, Ministerul Agriculturii şi Ministerul de Finanţe, acolo unde, „în
cea mai mare parte, punctele noastre de vedere au fost luate în considerare“.
Punctele de vedere prezentate în memorandumul
Ministerului Sănătăţii au fost ignorate complet de Guvern sau, în formularea
ministrului economiei, Varujan Vosganian, „este adevărat că nu ne-am înţeles,
fiecare are viziunea sa şi e normal acest lucru. Însă, mandatul s-a dat pe
varianta înaintată de Ministerul Economiei“. Prevenţia, o prioritate clamată în
repetate rânduri la Ministerul Sănătăţii, este aruncată la gunoi îndată ce
banii încep să vorbească.