Pe o piaţă liberală de servicii, orientarea consumatorilor este în dificultate atunci când trebuie să aleagă un cabinet sau un medic la care să apeleze pentru soluţionarea nevoilor de îngrijiri stomatologice. Cum poate fi gestionat corect acel moment al deciziei? Pacienţii aleg medicul dentist în urma unor recomandări, în funcţie de proximitatea faţă de domiciliu sau faţă de locul de muncă, sau în funcţie de costuri și compensarea serviciilor medicale de către CNAS. Dar tot mai mult contează reţelele de socializare online și reclamele de pe internet. Publicitatea, deși interzisă în domeniul medical, este un mecanism de promovare a interesului economic al cabinetului și medicului dentist. Codul deontologic are rolul de a reglementa acest lucru. Însă tot mai mulţi medici stomatologi apelează la astfel de mecanisme de promovare prohibite, exploatând lacunele actelor normative și incapacitatea autorităţilor în drept să sancţioneze abaterile. Recomand pacienţilor să fie precauţi în astfel de situaţii. Faţă de aceste cazuri, actele normative sunt insuficient de explicite sau chiar omit să reglementeze unele speţe.
Colegiul Medicilor Dentiști din România (CMDR) are în lucru noul Cod deontologic care va reglementa regimul de reclamă și publicitate, inclusiv în mediul online. Însă este nevoie și de o reglementare legislativă, pentru că CMDR are autoritate exclusiv asupra medicilor dentiști și nu poate interveni atunci când presa sau o societate comercială încalcă prescripţiile legale privind regimul de publicitate medicală. Pacienţii, potenţialii solicitanţi ai serviciilor stomatologice, trebuie să discearnă atent în aceste cazuri.
Dar un pacient mulţumit de serviciile primite nu va avea niciun motiv de reticenţă. El va susţine și va promova în diverse servicii ale cabinetului respectiv. La rândul lui, medicul dentist va exploata la maximum disponibilitatea pacientului de a susţine reclama pentru cabinet prin fotografii, declaraţii sau interviuri. Pacientul va recomanda celor din anturaj serviciile și acest mecanism este perfect legal și eficient. Se închide astfel un cerc vicios, care duce etica medicală și deontologia profesională în zona comercială.
Costurile cabinetului pentru advertising, considerabile, sunt amortizate odată cu onorariul pentru tratamentele stomatologice primite. Potenţialul financiar al unui cabinet medical individual de calibru mic este redus comparativ cu al unui lanţ de cabinete. Se creează astfel premisele unei discriminări. În unităţile medicale publice nu se semnalează astfel de acţiuni de advertising, dar publicitatea din partea furnizorilor privaţi de servicii medicale proliferează.
Luând în considerare caracterul liberal al profesiei de medic stomatolog, menţinerea unui echilibru și a unei echităţi morale medicale este absolut necesar. Accesibilitatea la servicii stomatologice de calitate, profesioniste, ar trebui să fie asigurată tuturor cetăţenilor.