Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Finanţare, principii şi intervenţii în sănătate

Viața Medicală
Dr. Dan PEREŢIANU vineri, 7 ianuarie 2011

   De multe ori se citează Raportul OMS referitor la performanţele sistemelor de sănătate din lume (WHO, 2000). Acolo apar două statistici interesante şi importante: • 80 de dolari pe locuitor este considerată cifra de la care investiţii sau mai mulţi bani în sănătate se corelează cu creşterea performanţelor acelui sistem de sănătate • 6% din PIB este considerată cifra de la care poate exista un sistem de sănătate într-o ţară europeană (cu valori ale morbidităţii şi mortalităţii corespunzătoare). (...)

 

   De multe ori se citează Raportul OMS referitor la performanţele sistemelor de sănătate din lume (WHO, 2000). Acolo apar două statistici interesante şi importante: • 80 de dolari pe locuitor este considerată cifra de la care investiţii sau mai mulţi bani în sănătate se corelează cu creşterea performanţelor acelui sistem de sănătate • 6% din PIB este considerată cifra de la care poate exista un sistem de sănătate într-o ţară europeană (cu valori ale morbidităţii şi mortalităţii corespunzătoare). 
   În 2001, alocarea publică pentru sănătate era de 60 de dolari (Pereţianu, 2002). Acum, în 2010, alocarea este de cinci ori mai mare: 300 de dolari per locuitor, cât sunt acum bugetele publice pentru sănătate. Se afirmă că bugetul din 2011 va fi de sub 5% din PIB, deşi şi aceasta este o cifră mare: circa 24 de miliarde de lei. Aceste date sugerează că starea de sănătate în România este mai bună acum, faţă de 2001, ceea ce chiar se observă (Pereţianu, 2009). Cu toate acestea, se afirmă adesea că sistemul este „în colaps“ sau „la staţia terminus“, deşi eu am afirmat că este în „hipertiroidism“ (vezi Pereţianu, 2010).
   Cu toate acestea, suma amintită mai sus nu ajunge la 6% din PIB (iar dacă PIB-ul din 2010 nu va fi cel scontat, va fi şi mai mică). Atunci, cum rămâne cu afirmaţia că un SIS poate exista numai cu 6% din PIB?
   În aceste condiţii, se ridică întrebarea (pertinentă): dar oare numai bugetul de stat (pentru „programe“) plus bugetul asigurărilor de sănătate (FNUASS) contribuie la finanţarea sănătăţii? Evident, întrebarea era retorică, pentru a scoate în evidenţă greşeala pe care o fac analiştii, ministeriabilii sau alţi interesaţi. Bugetul care contribuie la sănătate este mult mai mare. În continuare voi explica cum şi câţi bani se adună în sistem. (...)
Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Subtitluri:
Bugete
Principii
Intervenţii
 


Abonament VM 600x600-01 v3b

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Până la 31 decembrie 2020, ai reducere la prețul abonamentului pe 12 luni și ceva în plus:
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.