În ţara noastră, s-au tipărit, de-a lungul
anilor, puţine cărţi cu biografii, însoţite de fotografii, ale unor farmacişti
români din trecut, valoarea lor ştiinţifică depinzând atât de epoca în care au
apărut, cât, mai ales, de cultura generală şi pregătirea profesională ca
farmacoistorici a autorilor unor astfel de opere.
La numai doi ani de la publicarea, de către dr. farm. Vasile I. Lipan, a vastei
lucrări „Istoria farmaciei române în date“ (Bucureşti, 2009, 1.128 de pagini),
au apărut, sub semnătura aceluiaşi autor şi tot în Editura Farmaceutică,
primele două volume (dintr-o serie mai extinsă) de Dicţionar biografic de farmacişti
români, cuprinzând
biografiile a 223 de farmacişti ce au trăit şi activat pe teritoriul României.
Aproximativ 70 din aceştia proveneau din fostele teritorii aparţinând monarhiei
habsburgice, iar mai bine de 50 veneau din familii de limbă germană, unii
dintre ei cu studiile absolvite la universităţi precum cele din Viena, München,
Pesta ori Praga. Nenumăraţi farmacişti saşi transilvăneni au avut o activitate
profesională remarcabilă, ei fiind cei ce au înfiinţat primele farmacii de pe
actualul teritoriu al ţării noastre, motiv pentru care merită toată stima şi
recunoştinţa, cinstindu-le astfel memoria cu prilejul editării acestor prime
două volume.
Asupra
veridicităţii datelor şi, în general, valorii acestor biografii vor decide
singuri cititorii. Fiind realizată pe baza documentelor autentice din arhive, o
biografie nu este o creaţie literară, ci, mai degrabă, constituie un document
istoric şi, astfel, poate fi folosită de cercetători ca izvor de documentare
pentru elaborarea unor lucrări ştiinţifice de specialitate. 
