Newsflash
OPINII

Fabricat în România

Fabricat în România

Acum, mai mult ca oricând, se impune transpunerea  în fapte a unui brand de tipul vechiului program „Fabricat în România pentru sănătate”.

Pompos, actuala lege a Sănătăţii era numită, cu 15 ani în urmă, ca lege a reformei în domeniul Sănătăţii. Dar reforma nu s-a terminat și nu ne dăm seama dacă a început odată cu această lege. Însă deviza reformei și-au asumat-o, rând, pe rând, miniștrii Sănătăţii.

Cu două decenii în urmă, se lansa un proiect ambiţios, numit frumos „Fabricat în România pentru sănătate”. Era o transpunere în domeniul Sănătăţii a proiectului „Fabricat în România”, lansat cu sprijinul Asociaţiei pentru Promovarea Produselor și Serviciilor din România. Cu acel prilej, prim-ministrul de atunci, Adrian Năstase, a spus că, în opinia sa, cabinetele stomatologice ar trebui în totalitate privatizate.

Intenţia guvernanţilor de a scăpa de povara financiară de susţinere a cabinetelor stomatologice în sistem bugetar era clară și, sub acest aspect, chiar a fost îndeplinit obiectivul. Dar ţinta a fost atinsă prin implicarea medicilor stomatologi și pe cheltuiala acestora, fără să se fi acordat vreo facilitate în afara aceleia de a oferi spaţiile unor cabinete preexistente, în condiţii de comodat. Proiectul a murit foarte repede, ca un bolnav pentru care nu a fost pus un diagnostic și nu s-a aplicat tratamentul necesar și corect.

Obiective ambiţioase

Obiectivul politic era mai ambiţios și viza privatizarea în cât mai mare măsură a spitalelor și a unor servicii medicale de specialitate. Astfel, au fost privatizate serviciile de dializă, ceea ce a însemnat un transfer spre mediul privat al costurilor de îngrijiri medicale foarte mari, specifice domeniului. La fel ca în stomatologie, cei mai câștigaţi au fost pacienţii, accesibilitatea la serviciile medicale privatizate crescând substanţial.

Diferenţa dintre cele două domenii este că, pentru stomatologie, finanţarea prin asigurările sociale de sănătate era precară. Privatizarea stomatologiei a fost până la urmă o reușită, pentru că ea a salvat medicina dentară de necazurile și disfuncţionalităţile cu care se confruntă furnizorii de servicii medicale din sistemul bugetar. 

O reformă în sistemul de sănătate a fost implementarea sistemului de asigurări sociale de sănătate pe modelul german Bismarck. Intrarea în vigoare, la 1 ianuarie 1999, a Legii nr. 145/1997 a fost o reformă reală. Ulterior însă, aceasta a fost abrogată și a început un proces de adaptare românească și de politizare a sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Spiritul de naţionalism și de patriotism care a animat conceptul „Fabricat în România pentru sănătate” s-a estompat tot mai mult. Nu mai aveam ambiţia de a produce medicamente, consumabile și echipamente medicale în România. Nu mai facem nici vaccinuri. Pandemia a evidenţiat dureros aceste greșeli. Serviciile medicale nu au ajuns la nivelul de calitate și performanţă promise și dorite. În acest context, medicina dentară a reușit totuși să se dezvolte și să ofere servicii de calitate „made in Romania”.

Taxe greșit direcţionate

Politicile de sănătate derulate în ultimele două decenii nu au fost favorabile creșterii accesibilităţii cetăţenilor la serviciile medicale plătite prin contribuţiile la asigurările sociale de sănătate. Această constatare este total aplicabilă domeniului medicină dentară. Taxe care privesc sănătatea sunt dirijate spre Ministerul Sănătăţii, nu spre Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Ceea ce ar fi trebuit să fie un brand românesc a rămas o amintire. Cred că nu au crezut în această deviză nici cei care au lansat-o. Mult prea repede, voinţa politică și actele normative de reglementare corectă și vizionară a domeniului sănătăţii și a producţiei interne de bunuri de uz medical au dispărut.

Dependenţa de importuri și incapacitatea de a asigura în România tratamentul medical pentru prea multe afecţiuni ne doare tot mai mult. După tragedia de la Colectiv, nu avem nici acum capacitatea de a trata bolnavii arși. Pacienţii fug spre centre medicale din străinătate. Nu e bine, nu este normal să fie așa. Sperăm încă să vină un moment de luciditate politică și să transpunem în fapte un brand de felul „Fabricat în România pentru sănătate”.

Articole de același autor

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe