Acum vreo doi ani, am citit o carte superbă, un bestseller tradus şi la noi – „Aventurile intime ale unei prostituate de lux londoneze“, semnată cu un pseudonim: „Belle de Jour“. Scrisă la persoana întâi cu un remarcabil talent literar, confesiunea a făcut senzaţie şi prin misterul ce-l înconjura pe autor/autoare. (...)
S-au emis diverse supoziţii, toate tinzând spre ideea că e opera unui maestru al beletristicii engleze, care a ţinut să rămână anonim. Recent, această taină păstrată cu străşnicie a fost devoalată chiar de persoana căreia îi aparţinea: Belle de Jour se numeşte, de fapt, Brooke Magnanti, are acum 34 de ani, este doctor în medicină, specialistă în neurotoxicologie şi epidemiologia cancerului, membră a unui grup de cercetători de la un spital din Bristol (Marea Britanie). Ea le-a mărturisit colegilor şi apoi opiniei publice că, prin 2003–2004, din lipsă de bani, a practicat acea străveche meserie timp de 14 luni, căci altfel nu şi-ar fi putut susţine doctoratul la Universitatea din Sheffield. După acest act de sinceritate, colegii nu şi-au modificat buna părere pe care o aveau despre dna dr. Magnanti. • O companie aviatică din Japonia a constatat că aeronavele sale consumă prea mult combustibil şi, deci, poluează prea mult aerul (într-un zbor de lungă durată, fiecare dintre ele emite cca 1,5 t de dioxid de carbon). Una din cauze: respectivele avioane sunt prea grele. Dacă însă fiecare din cele câteva sute de pasageri care urcă la bord ar cântări ceva mai puţin, emisiile de gaze cu efect de seră s-ar diminua substanţial. Ca atare, conducerea companiei a institut un regulament ce solicită pasagerilor ca, înainte de îmbarcarea în aeronavă, să treacă pe la WC şi să se… uşureze. Căci, oricât de puţin ar fi, totuşi contează. • Dintre medicii care au fost sau sunt şefi de stat, poate cel mai bizar este dr. Gurbangulî Berdâmuhamedov, preşedintele Turkmenistanului. Stomatolog de profesie, a devenit dentistul personal al lui Saparmurat Niazov, dictatorul acelei ţări, care a fost atât de mulţumit de el, încât l-a numit ministru al sănătăţii şi vicepremier. După ce Niazov a murit în urma unui infarct (2006), dr. Berdâmuhamedov a devenit preşedinte, fără să renunţe la profesia de dentist. Ba, chiar şi-a extins atribuţiile medicale la cea de… chirurg oncolog: vrând să demonstreze la câte se pricepe, nu demult a operat un pacient care suferea de cancer. Nu se ştie însă nimic despre starea postoperatorie a acelui bolnav. • Medicii germani prevăd, cu îngrijorare, o creştere iminentă a afecţiunilor hepatice în ţara lor. Cauza ar putea fi... criza economică. Deoarece s-a observat că oamenii, făcând acum economie, consumă mai puţine băuturi alcoolice fine, dar cele de mai proastă calitate se vând chiar foarte bine. Se pare totuşi că n-ar fi vorba propriu-zis de o creştere a consmului de alcool, ci de o modificare a cutumelor populaţiei. Adică, până anul trecut, nemţii obişnuiau să adaste destul de des – cu prietenii, cu familia – la câte un pahar în localuri publice. Acum, dată fiind reducerea bugetelor familiale, 80% din ei preferă să cumpere băutura de la magazin şi să se delecteze cu ea acasă. Dar cel mai mare pericol, se pare, îl constituie rachiurile distilate la domiciliu, căci tot mai mulţi germani şi-au reamintit cum îşi pot prepara singuri (şi ieftin) vestitul lor schnaps. • Ştiaţi că romanii şi grecii antici mâncau cu mare plăcere lăcuste? Astăzi doar asiaticii mai sunt insectivori. Motiv pentru care entomologii participanţi la o reuniune ştiinţifică privind insectele ca potenţial alimentar, desfăşurată, recent, în Thailanda, au arătat nu numai că aceste nevertebrate sunt hrănitoare şi lipsite de riscuri pentru sănătatea omului, dar şi că există peste 1.400 de tipuri de asemenea vietăţi comestibile (greieri, scorpioni, lăcuste, gândaci etc.), care reprezintă o importantă sursă de proteine, acizi graşi, minerale, vitamine. O fi. Dar să fie la ei…
