Centrul Clinic de Diabet, Nutriție
și Boli Metabolice Cluj-Napoca a aniversat recent 25 de ani de
activitate. Evenimentul a făcut recurs la memoria afectivă,
evidențiind momentele-cheie ce au marcat evoluția și dezvoltarea
diabetologiei clujene, dar și câteva planuri pentru viitorul
instituției.
Istoria Centrului Clinic de Diabet,
Nutriție și Boli Metabolice începe odată cu înființarea
Centrului Antidiabetic de către prof. dr. doc. Viorel Gligore,
deschis oficial la 3 iunie 1963. Doi ani mai târziu, în 1965,
denumirea acestuia se schimbă, devenind Centrul Antidiabetic și
Antiobezitate. Acesta funcționa ca secție distinctă în cadrul
Clinicii Medicale II. În această perioadă, Centrul avea în
evidență aproximativ 2.000 de persoane cu diabet zaharat, care erau
îngrijite atât în secția cu paturi, cât și în ambulatoriul
instituției.
Activitatea Centrului nu a trecut
neobservată, eforturile medicilor clujeni fiind remarcate atât în
țară, cât și în străinătate: „Sunt încântat de modul în
care este organizat acest Centru și de modul în care funcționează.
Trebuie să recunosc că noi nu avem la Paris o asemenea unitate
funcțională și nici în Europa nu cunosc ceva asemănător.
Indiscutabil este și va fi din ce în ce mai util să se grupeze
într-un singur corp de clădire tot ce interesează diabetologia, ca
tratamentul și cercetarea, policlinica, staționarul, serviciile de
urgență, serviciile sociale. […] Reușita profesorului Gligore
este remarcabilă în acest domeniu. Centrul Antidiabetic din Cluj,
după opinia mea, nu are egal în Europa, fiind un precursor pentru
mulți”, a declarat la timpul respectiv prof. dr. Maurice Derot,
unul dintre marii diabetologi ai Franței.
Anii 1969–1992 marchează o
perioadă de tranziție, cu modificările inerente în structura și
funcționalitatea Centrului. Clădirea este preluată de o altă
specialitate, iar odată cu mutarea secției de diabet în cadrul
Policlinicii II, unitatea lăudată a dispărut. Cu toate greutățile
perioadei respective, activitatea spitalicească și cea științifică
nu au avut de suferit. Este perioada în care sunt publicate lucrări
de calitate și ar fi de ajuns să amintesc doar primul tratat român
de lipidologie clinică, publicat în două volume – în 1976 și
în 1982 –, rezultat din colaborarea prof. dr. doc. Iulian Mincu și
prof. dr. Nicolae Hâncu, primul volum obținând Premiul „Victor
Babeș” al Academiei Române. Acestui tratat i se adaugă lucrări
precum „Obezitatea, diabetul zaharat, colesterolul și
ateroscleroza” (1977) și „Bolile metabolice în practica
medicală” (1981), ambele semnate de aceiași iluștri autori.
Perioada modernă a Centrului începe
în anul 1992 – la 17 martie mai precis – prin reatribuirea
clădirii actuale și restructurarea întregii activități pe
principii moderne, realizări atribuite profesorului Nicolae Hâncu.
Preocuparea majoră a Centrului s-a îndreptat în această perioadă
spre asigurarea calității actului medical. Progresul s-a obținut
prin dorința de cunoaștere, de perfecționare, de preluare a celor
mai noi informații din practica internațională și de aplicare a
acestora imediat, în folosul celor suferinzi.
Este perioada în care se deschid noi
cabinete, precum cabinetul de educație terapeutică, inaugurat în
anul 1997, al cărui profil este de instruire a pacienților cu
diabet zaharat, obezitate, dislipidemie. Cabinetul de obezitate și
lipidologie clinică a fost inaugurat în 1996, având ca scop
asigurarea managementului și monitorizării persoanelor cu obezitate
și dislipidemie. Acesta a fost condus inițial de prof. dr. Nicolae
Hâncu, apoi de prof. dr. Gabriela Roman și, ulterior, de dr. Anca
Cerghizan. Din păcate, acum, când epidemia de obezitate este
confirmată, cabinetul de obezitate și lipidologie clinică nu mai
există în forma sa inițială. Un alt cabinet, dedicat
complicațiilor piciorului, a fost deschis în 1998 și condus de
conf. dr. Ioan Andrei Vereșiu. În cadrul acestui cabinet, dr. Paula
Pavel și asist. Sorina Cătană efectuează intervenții
chirurgicale prin care se tratează complicațiile piciorului
diabetic. Cabinetul destinat cazurilor noi de diabet zaharat
(coordonat de dr. Anca Cerghizan), cabinetul de psihologie (coordonat
de psiholog Ștefania Miclea) și cabinetul de acupunctură și
andrologie clinică (condus de dr. Vasile Coca) se adaugă acestei
lungi liste.
Se pot scrie multe despre activitatea
universitară – dezvoltarea Centrului s-a realizat în direcția
formării unei puternice școli de diabetologie –, despre
participarea diabetologilor clujeni la elaborarea „Ghidurilor
naționale și internaționale de management clinic al diabetului”,
despre activitatea în reviste și publicații de specialitate
(indexate ISI), despre participările la manifestări științifice
în țară și peste hotare, despre apartenența specialiștilor
clujeni la diferite organisme științifice naționale și
internaționale. La fel de importantă este și activitatea
științifică și redacțională în domenii majore precum:
managementul clinic al diabetului zaharat tip 2, managementul clinic
al dislipidemiilor, riscul cardiovascular în bolile metabolice,
educația terapeutică a persoanelor cu diabet zaharat și boli
metabolice, managementul clinic al obezității, bolile cronice
netransmisibile, nutriție, metabolomica în bolile metabolice. De
asemenea, se pot scrie multe despre premierele naționale
înregistrate în această perioadă în activitatea Centrului. Prima
pompă de insulină a fost instalată la Cluj, la 30 august 2002, de
către prof. dr. Gabriela Roman. Și tot aici a avut loc prima
aplicare a sistemelor de monitorizare continuă a glucozelor. Trebuie
menționată, de asemenea, importanța Programului EPIDIAB, lansat în
1999, cu scopul de a analiza noile cazuri de diabet din România din
punct de vedere epidemiologic și al calității îngrijirii. Alte
activități ale Centrului includ prezentarea și dezvoltarea
conceptului de sindrom metabolic, risc cardiovascular și risc
cardiometabolic, instruirea și implicarea medicilor rezidenți în
screeningul retinopatiei diabetice, precum și elaborarea primului
volum de recomandări clinice în managementul gravidei cu diabet
zaharat.
Ce va aduce
viitorul? În primul rând, schimbarea numelui Centrului în
Institutul de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice. Apoi, pe linie
academică, se dorește dezvoltarea tuturor liniilor de studiu de
licență și masterat și diversificarea ofertei de cursuri și
aplicații practice din domeniul diabetului, nutriției și a bolilor
metabolice. De aceea, cu prilejul aniversării a fost lansată
„Rezoluția națională pentru suportul tinerilor diabetologi:
Viitorul în Diabet”,pentru
dezvoltarea unor acțiuni prin care nivelul de pregătire
profesională inițială și continuă să crească, în beneficiul
pacienților din toate regiunile țării. Se dorește, de asemenea,
crearea unuiCentru
de excelență în domeniul bolilor metabolice, cu dotări la
standardele internaționale și un colectiv de înaltă expertiză.
