Ziua mondială fără fumat, cu generosul său slogan „Tutunul distruge inimi. Respiră sănătate!”, a prilejuit organizarea unei conferințe, la 31 mai, la Palatul Parlamentului, în cadrul căreia s-au prezentat date importante privind situația deloc roză a tabagismului în România. Din păcate, nici prezența ziariștilor nu a fost pe măsura acestui eveniment, cum nici a autorităților responsabile pe acest domeniu. Deși au fost invitați, în afară de dr. Raed Arafat și câțiva membri simpli ai comisiilor de sănătate din cele două camere ale Parlamentului (nu președinții lor), nimeni nu a fost prezent – nici ministrul sănătății, nici reprezentanți ai Organizației mondiale a sănătății!
Deși în România s-au făcut progrese reale legislative, în continuare mor zilnic 115 persoane ca urmare a efectelor nocive ale fumatului. Aceasta înseamnă aproximativ 42.000 de decese în fiecare an. Fumatul omoară în special prin cancer pulmonar (85% din cancerele pulmonare sunt cauzate de fumat) și prin boli cardiovasculare (fumatul este cel mai important factor de risc pentru infarctul de miocard). Drept urmare, speranța de viață a fumătorilor români la ora actuală este cu zece ani mai redusă comparativ cu cea a nefumătorilor.
În România, din totalul anilor potențiali de viață sănătoasă pierduți prin diverse dizabilități sau decese premature, 13% se datorează bolilor grave induse de fumat. Eurobarometrul 2017, realizat de Comisia Europeană, arată că în țara noastră consumul de tutun încă se menține relativ ridicat, cu o prevalență de 28% în rândul celor cu vârsta de peste 15 ani, aproape de media europeana (26%). La bărbați, prevalența a rămas încă foarte mare, de 38%, iar în rândul femeilor, de 19%. România se situează astfel pe locul 9 în Uniunea Europeană. Deși fumează mai puțin decât grecii (37%), bulgarii și francezii (36%), românii fumează mult mai mult decât suedezii (7%) și englezii (17%).
Extrem de îngrijorătoare în acest context sunt și datele legate de creșterea numărului de fumători în rândul tinerilor. Conform acestui raport, proporția tinerilor fumători, respectiv a celor din categoria de vârstă 15–24 de ani, a crescut de la 25% în 2014 la 29% în 2017. În plus, un studiu efectuat de IRES în ianuarie 2016 a arătat că 82% din fumători au început să fumeze înaintea vârstei de 22 de ani, iar jumătate au început să fumeze înainte de vârsta majoratului.
În conferința mai sus amintită, organizată de Societatea Română de Pneumologie și de Societatea Română de Cardiologie, au fost trase semnale de alarmă legate de introducerea pe piață, în scenarii bine regizate, a produselor de tutun încălzit. S-a propus și un draft de lege cu amendamente corespunzătoare pentru completarea legii din 2016, cu privire la aceste noi oferte „securizante” venite de la industria tutunului. A fost o primă avertizare din partea celor două societăți profesionale pentru autorități cu privire la pericolele noii strategii a industriei tutunului: invazia pieței românești cu noile oferte de tutun „sigur”. Practic, României i se pregătește o nouă campanie, care încearcă să ridice la nivel de statut oficial aceste noi produse de tutun.
După acest moment, a început o cavalcadă de demonstrații prin conferințe de presă, mese rotunde generate de industria tutunului, având ca subiect noul tutun „sănătos” promovat de mai multe companii transnaționale: „Tutunul încălzit care nu scoate fum”. Totul a culminat cu organizarea unei conferințe – la Palatul Parlamentului, în aceeași sală unde în urmă cu o lună a fost conferința de Ziua mondială fără fumat – dedicată unui concept, aparent nou pentru România – „Harm reduction” –, intitulată „Harm reduction forum”. De această dată, prezența a fost masivă. Au fost oameni de presă, televiziuni, medici, staruri politice, parlamentari, președinți de comisii de sănătate din Parlament, invitați străini din partea companiilor din industria tutunului și... o invitată specială: ministrul sănătății din România. Sigur, efortul financiar pe care și l-au permis organizatorii – industria tutunului – nu poate fi comparat cu al celor două societăți profesionale, care încearcă să repare consecințele acestui „ucigaș” comercializat oficial chiar de stat.
Ce s-a întâmplat la aceste acțiuni și apoi? Au apărut în presă o multitudine de articole de susținere a așa-ziselor „rezultate științifice excepționale” ale noilor oferte de tutun, precum și aparenta dorință a companiilor transnaționale de tutun de a proteja și a se ocupa de sănătatea consumatorului român. Două televiziuni de mare rating, aflate la poli opuși pe eșichierul politic, au adus osanale noilor oferte, punându-i la zid pe acei puțini reprezentanți ai autorităților care s-au opus acestui gen de promovare. Ba mai mult, una dintre televiziuni a întrerupt, în plin talk show politic, un subiect extrem de interesant pe plan politic, pe seama căruia face rating, pentru a insera această știre „extrem de importantă” pentru sănătatea nației, această nouă „stea” în constelația produselor de tutun.
M-am întrebat ce sponsorizări primesc aceste posturi TV să dea astfel de știri și dacă nu cumva ar fi vremea să vedem și de unde provin banii posturilor private pentru unele emisiuni protutun. Unii din aceeași tabără cu industria tutunului au considerat o greșeală organizarea acestei conferințe, unde autoritățile, cele care au avut curajul să-și exprime un punct de vedere obiectiv, au luat atitudine față de țigara electronică și tutunul încălzit. S-au folosit în prezentările expuse cam aceleași date care analizau amploarea fenomenului tabagism în lume, nocivitatea țigării convenționale, chiar aceleași statistici pe care le-au prezentat medicii la conferința organizată de Ziua mondială fără fumat.
Lucrurile au fost însă prezentate cu totul altfel. S-au expus alternativele la țigara convențională, ca fiind soluții pentru fumători, începând cu „snus”, care ar scădea rata mortalității prin cancer pulmonar, continuând cu țigara electronică „nenocivă” și încheind cu subiectul care-i interesa de fapt pe organizatori: dispozitivele de încălzit tutun. Nu în ultimul rând, reprezentanții industriei tutunului au arătat că sunt în căutarea „soluției magice” pentru un miliard de fumători, venind cu oferte atrăgătoare și mai puțin nocive, așa cum arată studiile științifice sponsorizate chiar de industria tutunului. S-a omis total faptul că la ora actuală aceleași studii au fost analizate de cercetători independenți, care au arătat lacunele lor, și anume faptul că tutunul încălzit este cu expunere și risc atât pentru fumătorul activ, cât și pentru cel pasiv.
Concomitent, presa românească, care este foarte atentă la studiile științifice sponsorizate de industria farmaceutică și le comentează pe larg, în loc să vadă și ce se mai spune în presa internațională despre acest lucru, a preluat comunicatele acestor companii și a început să critice autoritățile că nu au reacția corespunzătoare, așteptată, desigur, de industria tutunului: acceptarea noilor oferte în spațiile publice și sociale, taxarea redusă a acestui tip de tutun, permiterea reclamei agresive în favoarea acestor produse care deja bântuie toate colțurile României.
Din luările de cuvânt, cu ocazia celor două întâlniri, am observat că puține persoane publice s-au delimitat de acest tip de promovare, identificând din start capcana. Și mai puțini au avut însă tăria să părăsească sala, atunci când au văzut despre ce e vorba. Între cei reactivi, am remarcat și poziția ministrului sănătății, care, de asemenea, nu s-a arătat încrezătoare în noua ofertă și a arătat că Ministerul Sănătății se îndreaptă spre o „lege a prevenției”, care să ferească tinerii de o astfel de publicitate. Totuși, atât în cuvântul doamnei ministru, cât și al altor reprezentanți ai autorităților, s-au strecurat ezitări de adoptare a unor poziții ferme, menționându-se de prea multe ori că, printre măsurile de diminuare a efectelor nocive ale tutunului, ar putea fi inclus și acest nou tip de tutun, care nu arde. Au fost acolo medici și reprezentanți ai unor organizații ale statului care s-au arătat circumspecți pe bună dreptate, pentru că nu erau la zi cu datele publicate de cercetători independenți, care arată că acest tutun încălzit este departe de indicii de siguranță pe care-i clamează producătorii.
Poate că nu întâmplător, în derularea strategiei sale, industria tutunului a mers în zilele care au urmat spre alte zone. Am aflat din presă, de exemplu, despre: o companie importantă internațională din industria tutunului, prezentă în România, care a donat 1,2 milioane de dolari Poliției române pentru împiedicarea traficului de țigări, la negru, la graniță; profitul din tutunul de calitate produs de fermierii români din Valea Seacă, care au preocupări dedicate acestui produs selectat, de calitate (afacere adusă din Italia); îndemnurile unor bloggeri de a fuma sănătos și de a-ți trăi viața; implicarea psihologilor și a doctorilor în favoarea punctului de vedere aparținând industriei tutunului.
Cu alte cuvinte, vorbim „de soluții de viitor” pentru sănătate, furnizate de industria tutunului, de colaborări fructuoase ale autorităților cu aceste corporații, nu de problemele reale pe care le induce tutunul și de cei care realmente se confruntă cu aceste consecințe. Ne reîntoarcem, de fapt, în anii ‚90, când curtarea generațiilor tinere se făcea cu produse de tip „light”, „mild”, „slim”, „extra light”, doar că acum ele se cheamă „tutun încălzit”, „țigară electronică”, iar reclama nu face altceva decât să susțină, ca și atunci, și să însămânțeze în mintea potențialului fumător dorința de a consuma tutun... „sigur”.
Pe de altă parte, nu pot să nu observ că în afară de această capcană întinsă cu măiestrie care confuzează autorități, doctori, consumatori etc. s-au încălcat niște principii etice, morale, la care Colegiul Medicilor încearcă și trebuie să reacționeze – medicii români ar trebui să se detașeze de industria tutunului și să declare oficial dacă au avut contracte, sponsorizări de la această industrie care îi curtează intens, pentru că mesajele transmise de „halatele albe” sunt altfel preluate de populație.
Până și autoritățile au căzut în această capcană, deoarece statul român a semnat „Convenția cadru pentru controlul tutunului”, care impune niște precauții legate de întâlnirile cu industria tutunului, însă nu sunt respectate. Poate că o rezolvare pe viitor, dacă tot suntem preocupați de „legea prevenției”, ar fi ca dialogurile pe această temă să fie realizate cu asociațiile și societățile profesionale care au un cod etic respectat, nu cu o industrie a tutunului, care deși vinde țigări convenționale, în condițiile în care legile antifumat devin tot mai restrictive, încearcă să arate cât de preocupată este de sănătatea națiunii.
