Newsflash
OPINII

Destigmatizarea psihopatologiei severe

de Marla Braun - aug. 21 2020
Destigmatizarea psihopatologiei severe

Bolile psihice nu au legătură cu niciun tip de caracter, nu afectează doar artiștii ca „neînţeleși notorii” ai societăţii în care trăim. Există sute de mii de bolnavi psihic în orice ţară, la orice timp dat.

Într-un interviu recent al poetei Angela Marinescu, în care vorbește despre Eminescu și despre alţi scriitori celebri care au fost afectaţi de boli psihice, poeta a pus afecţiunea psihică a unora dintre ei pe seama a ceea ce a numit „creier de creator”. Aceasta denotă cât de puţin înţelese sunt bolile psihice chiar și de un om de litere și, mai mult decât atât, cu studii în domeniul psihologiei. Adevărul este că bolile psihice nu au legătură cu niciun tip de caracter, nu afectează doar artiștii ca „neînţeleși notorii” ai societăţii în care trăim.

        Există sute de mii de bolnavi psihic în orice ţară, la orice timp dat. Vremea lui Eminescu nu face excepţie – puţini știu că poetul a avut „privilegiul” de a fi tratat în sanatoriul pentru „alienaţi” Caritatea din București, fondat și condus de Alexandru Sutzu, cel care a pus bazele psihiatriei moderne în ţara noastră.

Prejudecăţi privind boala psihică și violenţa

        Boala psihică afectează nu doar caracterele sensibile, poetice, artistice, ci persoane de toate profesiile, din toate categoriile sociale, indiferent de vârstă și de sex. Începând cu mijlocul secolului XX, ele se tratează cu medicaţie specifică, deși această medicaţie are efecte secundare uneori la fel de dificil de suportat precum simptomele înseși.

        Din punct de vedere statistic, un pacient diagnosticat cu schizofrenie este mult mai puţin periculos decât un criminal oarecare, care nu are niciun fel de antecedent psihiatric. Luând în considerare faptul că datele statistice cu privire la incidenţa schizofreniei au valori între 1% și 2% raportat la totalul populaţiei la un moment dat, rezultă că în România trăiesc între 100.000 și 200.000 de bolnavi cu un astfel de diagnostic.

        Incidentul de la metrou din urmă cu ceva vreme (când o femeie a ucis prin împingerea pe șine o pasageră), sau cazul bărbatului care a atacat pacienţii alături de care era internat, sunt cazuri singulare care confirmă, conform unui studiu publicat în Journal of Epidemiology and Community Health, că: „În percepţia publicului, boala mintală și violenţa rămân inextricabil legate una de cealaltă, și mare parte din stigma asociată bolii pare să fie legată de tendinţa de a cumula boala mintală cu conceptul de periculozitate. Această percepţie este augmentată și mai mult de canalele media care fac din astfel de crime violente comise de persoane cu boli mintale un subiect de senzaţie (...), uitând să ia în considerare faptul că cea mai mare parte a violenţei din societate este cauzată de persoane fără antecedente psihiatrice” **.

Legea pensiilor și mijloacele de subzistenţă

        Deși legea pensiilor listează doar schizofrenia ca boală care dă drept la pensie indiferent de stagiul de cotizare, pensii de invaliditate au fost acordate și pentru alte afecţiuni, cum ar fi tulburarea bipolară. Consider că aceste pensii ar trebui mărite, având în vedere că la ora actuală ele nu ating nici măcar nivelul minimului pe economie. De cele mai multe ori, persoanele cu handicap au nevoie de servicii speciale – psihoterapie, în cazul celor care suferă de boli psihice cronicizante, care nu este decontată de casa de asigurări de sănătate. Sunt ţări europene unde psihoterapia este decontată de casele de asigurări.

        În cazul în care se argumentează că există și situaţii în care persoane sănătoase încearcă să eludeze sistemul și să obţină astfel pensii pe nedrept (de exemplu, prin documente medicale false), este de datoria statului să se asigure că astfel de derapaje nu se întâmplă. Nu ar trebui nicidecum să lăsăm astfel de incidente să pună presiune pe pacienţii care suferă de diagnostice reale și să menţinem un nivel scăzut al pensiilor acolo unde ar trebui să investim în perfecţionarea modului în care ele pot fi obţinute.

Totuși, este nevoie de atenţie, deoarece o suprabirocratizare a acestui proces poate chiar să îngreuneze accesul celor care sunt cu adevărat bolnavi. Mărirea pensiilor este un deziderat, mai ales în cazul bolilor psihice, unde presiunea financiară este un factor major care influenţează un prognostic mai bun sau mai puţin bun.


Notă autor:

*Angela Marinescu (Marcovici): „Am nevoie în poezie de tot mai multă frumuseţe care să mă distrugă”, https://hyperliteratura.ro/interviu-angela-marinescu/ (22.08.2019).
**Varshney M, Mahapatra A, Krishnan V, et al., Violence and mental illness: what is the true story?, J. Epidemiol. Community Health 2016, Vol. 70: pp. 223-225.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe