Newsflash
OPINII

Descoperiţi în faţa limitelor medicinii

de Prof. dr. Gavril CORNUŢIU - dec. 15 2014
Descoperiţi în faţa limitelor medicinii
   Există trei premise pe care îmi voi baza argumentarea. Prima: în gândirea noastră de până acum, indiferent de cultură, nu putem gândi nimic fără început şi sfârşit. Ne putem imagina o fiinţare fără început şi fără sfârşit, dar nu o putem înţelege logic. Toate câte există şi sunt posibile cognitiv au o limită. Din acest punct de vedere, finitudinea este o condiţie intrinsecă a realităţii. Premisa a doua: evoluţia ştiinţei, tehnicii şi moralei au condus spre o dezlimitare a realităţii în mintea noastră. Absolut „totul este posibil“. Acest lucru vine în contradicţie cu tot ceea ce presupune prima premisă. A treia premisă: de un secol şi jumătate, scos din patriarhalitate de tehnică şi industrializare, omul asistă la creşterea progresivă a tuturor vitezelor, de la transportul fizic la cel informaţional, la realizarea unor planuri gigantice. El însuşi este sub o presiune tot mai accentuată a ceasului. A învăţat să nu mai aibă răbdare. Aceasta face nu numai ca omul să pretindă ca fireşti lucruri imposibile datorită finitu­dinii, dar să o facă şi cu o grabă şi nerăbdare care nu mai admit pardon. Cele trei condiţii fasonează marcant mentalul colectiv. Cu toţii facem parte din mentalul colectiv, dar puţini conştientizează că sunt absorbiţi în vârtejuri care ecranează orice posibil travaliu logic. Să reţinem contradicţia cu finitudinea tuturor lucrurilor şi mai ales a faptelor umane.
   Părăsind generalităţile şi restrângându-ne la condiţia de practicanţi ai medicinii, constatăm că în paralel se produce un proces de juridizare progresivă şi deja excesivă a tuturor aspectelor practicii medicale. Care este consecinţa celor de mai sus? Aduce familia un bolnav în cabinet sau în spital con­vinsă că totul este posibil. Dacă aşteptarea nu este confir­­mată în mod automat, nu este luată în considerare imposibilitatea naturală (chiar şi acolo unde este eclatantă!), ci greşeala, neglijenţa etc. (chiar dacă ele nu există!). Conse­cinţa devine juridică. Caz concret. Progresul psihofarmaco­logiei face astăzi posibil tratamentul schizofreniei şi cu medicamente injectabile cu acţiune prelungită, cu administrare i.m. lunar. Unul dintre aceste medicamente poate genera în primele trei ore de la injectare un „sindrom post-injecţie“ constând într-o variaţie rapidă şi accentuată a TA şi a ritmului cardiac, mai ales dacă bolnavul are o diateză cardiovasculară. Un schizofren care nu avea o asemenea diateză, care făcea de multe luni asemenea injecţii, vine la un cabinet din ambulatoriu pentru a-şi lua medicamentul. Bărbatul este tânăr. Nu reclamă nimic, nu a observat nicio schimbare în sensul vreunei suferinţe. Familia nu a observat nimic. Totul arăta ca până atunci. Se face injecţia şi, după timpul de observare cerut de producător, este lăsat acasă. După două zile, moare. Între timp, ajunsese la urgenţă. Necropsia evidenţiază o pneumonie şi antrenarea cordului în patologia infecţioasă. De menţionat că psihoticii pot face, precum unii bătrâni, mai ales demenţii, infecţii areactive: nu prezintă febră, transpiraţii, tuse etc. Conform datelor medico-legale, cu sau fără injecţie, tânărul ar fi murit. Nimic nu poate dovedi fiziopatologic contribuţia antipsihoticului injectat la moartea tânărului. Dar, consiliată de un avocat, familia este convinsă că fiul lor a fost omorât. Urmează anchete, tribunale etc. Cât va dura? Familia şi-a făcut un ţel de viaţă să nu lase „nepedepsită“ moartea fiului. Vă închipuiţi căzuţi nevinovaţi într-un asemenea concasor juridic al răzbunării şi consecinţele concasării?
   Un alt exemplu pornind tot de la caz concret. O gravidă la termen ajunge într-un spital periferic, cu dotările ruginite sau insuficiente. Cazul cere intervenţie chirurgicală, dar efectuarea cezarianei presupune, conform stării bolnavei, un mare risc de mortalitate. Dacă intervii, ai 20% şanse să fie un succes, dar ai risc de 80% ca pacienta să moară. Cazul poate fi depăşit de un transport de una, două ore, într-un centru mai dotat, dar prin natura vulnerabilităţii gravidei nu îi creşte decât puţin şansa reuşitei, aceasta fiind anulată de riscul transportului. Dacă nu intervii şi moare, eşti învinovăţit de neintervenţie cauzatoare de moarte. Dacă intervii şi nu supravieţuieşte, eşti acuzat că ai omorât intervenind. Atunci, în virtutea riscului de malpraxis îi vei refuza bolnavei şansa celor 20% de a rămâne în viaţă, lăsând-o să moară sigur, dar te vei acoperi juridic cu argumente şi vei batjocori jurământul hipocratic. Chirurgii pot fi mai des în asemenea situaţii, dar orice specialitate medicală se intersectează cu asemenea cazuri. Să nu uităm că există moarte subită, de multe cauze. Se poate produce concomitent, declanşată sau aparent declanşată de orice manoperă, fie ea endoscopie ori o banală injecţie. Chiar dacă se produc rar, fie ele şi una la un milion de cauze, cine poate fi sigur că nu i se va întâmpla azi sau peste 10 ani, lui sau colegului său?
   În actuala evoluţie a juridizării practicii medicale suntem total descoperiţi. Este imperios necesară o redefinire clară, riguroasă şi exemplificată a malpraxisului prin prisma finitudinii medicale. Populaţia va fi din ce în ce mai „învăţată“ de avocaţi, presă, vecini, binevoitori să-i cheme în faţa justiţiei pe medici. Colegiul Medicilor şi Ministerul Sănătăţii, împreună cu comisiile medicale din Parlament au datoria de a iniţia un proiect de lege care să rezolve situaţia prin prisma finitudinii medicale a unor situaţii limită pe care populaţia nu le poate înţelege.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe