Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  OPINII

Da, suntem frustrați

Viața Medicală
Prof. dr. Florin MIHĂLŢAN joi, 17 noiembrie 2016
     După acerbele discuții din comisia de sănătate care analizau încercarea de repunere pe tapet a unor amendamente care „schilodeau“ legea antifumat, am văzut o multitudine de afirmații ale unor politicieni, medici și ziariști, toate încheiate cu aceeași concluzie: legea aceasta e emanația unor frustrați.
     Chiar acum câteva zile, am primit un mail în care partitura până la un anumit moment  dat era aceeași: fumătorul nu-și mai bea cafeaua în oraș, nu mai mănâncă în oraș, nu mai consumă alcool în oraș. Patronul de bar/restaurant/discotecă încasează mai puțin, patronul nu mai ține atâția angajați. Se susține cu afirmații neacoperite economic, la nivel de țară, ideea unui „cataclism“ în economie generat de această lege care până la ora actuală demonstrează contrariul. Nu numai că nu a falimentat niciun restaurant, cafenea sau bar, dar, dacă ne luăm după datele asociațiilor proprietarilor, încasările în această vară au fost foarte bune. S-au anunțat în același timp cifre record de vânzări și profit pentru unele companii de tutun pentru acest an. În plus, legea a fost respectată de fumători, chiar și de cei mai înrăiți dependenți de nicotină.
     Aceste afirmații neacoperite sunt frustrante pentru cei care activează în domeniul protecției nefumătorilor, a fumătorilor pasivi condamnați la afecțiuni similare celor care își asumă cu nonșalanță acest risc. Frustrările pot fi generate și de jumătatea cealaltă a mesajului, în care suntem denumiți, printre altele, „retardați“ sau „hitleriști“. Sigur că aceste acuzații sunt de înțeles până la un anumit moment, venind din partea fumătorului inveterat, iritat de faptul că nu poate să-și cultive dependența în același rai al fumătorilor care a existat, fără niciun fel de restricție, până în martie 2016.
     Așa cum suntem întrebați acum unde sunt cei 73% nefumători, probabil că și noi am fi putut întreba – și am făcut-o ani la rând – ce au făcut cei 27% fumători ca să-și protejeze soțiile, copiii, prietenele sau prietenii, dacă tot vorbim de cei de lângă noi. Coborârea nivelului discuțiilor la nivelul unui limbaj suburban este însă inadmisibilă pentru niște oameni educați. S-au generat imprecații verbale din partea unor ONG-uri despre care nu știam că există, care au primit sponsorizări de la industria tutunului, sau de la ziariști sau moderatori de talk show-uri care în trecut au beneficiat de burse de la industria tutunului.
     Această atmosferă tensionată întreținută voit, în care ONG-uri se confruntă cu ONG-uri, politicieni cu politicieni, a mai deschis un capitol frustrant: se pun față în față medici, lideri de opinie din corpul medical: unii care de ani de zile sunt recunoscuți pentru implicarea în lupta antifumat, și alții pentru care confortul ca fumător înseamnă totul.
     Culmea este că după 1989 suntem o nație care călătorește foarte mult și, indiferent că vorbim despre politicianul parlamentar sau despre turistul român, acesta trebuie să fi văzut că toate țările din jur au modificat legea antifumat, iar ce prevede legea românească este deja funcțional în majoritatea țărilor vecine (Republica Moldova, Ungaria, Bulgaria etc.). Românii care merg în aceste țări respectă în totalitate acele legi, dacă mă gândesc de exemplu la afluxul de turiști care abordează vara litoralul bulgar. Când se întorc, brusc  frustrarea fumătorului îi face agresivi și uită două lucruri importante: această luptă generată  de câteva decenii este antifumat, nu antifumători, iar argumentele economice pe care marșează cu nonșalanță industria tutunului sunt minimalizate decisiv de cele care țin de sănătatea unei nații și de bugetul de sănătate.
     Nu e de mirare că în aceste condiții se ajunge de la afirmații reale la acuze legate de un alt subiect la modă: plagiatul. Un editorial semnat de Octavian Andronic, pentru Amos News, de pildă, comentează mesajul ministrului sănătății, sub denumirea: „Vlad Voiculescu și «aproape-plagiatul»“. Pentru a-l înțelege îl reproduc în totalitate mai jos.
     „Anual, în România, mor 42.000 de oameni din cauza fumatului. Asta înseamnă cam 200 de avioane prăbușite, spunea recent tânărul ministru al sănătății, Vlad Voiculescu, într-o declarație dramatică, menită să zdruncine conștiința românilor și să le abată atenția de la epidemia de rujeolă, prețul medicamentelor și viermii care colcăie prin spitale. Întâmplător sau nu, cu doi ani mai devreme, ministrul sănătății din Franța, Marisol Touraine, declara la rândul ei: „Anual, în Franța, mor 73.000 de persoane din cauza fumatului. Echivalentul prăbușirii zilnice a unui avion de linie, cu 200 de persoane la bord.“
     „Aproape plagiat“, s-ar putea zice, afirma editorialistul, în contextul în care moda copiatului fără citarea surselor face ravagii printre demnitarii contemporani, fie ei politici sau tehnocrați. „În realitate, sursa pare a fi aceeași. Autorii scriptului citit de pe prompter cu mai mult sau mai puțin talent, de diverșii miniștri ai sănătății din diversele țări, au reușit să convingă autoritățile că această abordare de PR e infailibilă: atenția publicului este îndreptată către o cauză nobilă, combaterea fumatului, în timp ce problemele reale ale sistemelor de sănătate trec pe planul al doilea“, scrie Andronic. Aparent, comentariile sunt ancorate la o realitate internațională. Răspunsurile la aceste comentarii sunt multe dacă ne gândim că principala strategie atunci când se încerca masacrarea legii antifumat era o strategie internațională venită însă din altă parte și unde brusc am descoperit că România are multe alte probleme iar tabagismul este o problemă minoră, de neglijat.
     Oare sănătatea unei nații nu mai este o cauză nobilă sau principalul scop al unui ministru al sănătății sau al unui guvern ar trebui să fie altul? Poate că aici faptul că un ministru al sănătății „plagiază“ afirmațiile unui alt ministru al sănătății dintr-o țară cu strategii antifumat care au luat avânt cu mult înaintea noastră, așa cum au făcut Irlanda, Anglia, Australia și Uruguay, ca să amintim doar o mică parte din țările cu progrese reale, e justificat. Experiențele acestor țări au demonstrat că ameliorarea sănătății unei nații nu se poate face decât printr-o lege corectă care să stea la baza piramidei prevenției. Cum se dorește să se facă în final o politică eficientă și precisă, dacă nu se începe cu fundamentarea protecției a aproximativ 14 milioane de români care nu fumează, cu părinți care acum merg în restaurante cu copiii, fapt imposibil de realizat anterior? Ideea de a merge pe educație, și nu pe lege, enunțată de unii politicieni, are și ea un răspuns: facem de zeci de ani educație cu niște fonduri sărace în școli, abuzăm de cuvântul „prevenție“ și nu s-a întâmplat nimic. Pe de altă parte, rolul în prevenție al unei legi moderne antifumat este dovedit indubitabil de toate studiile științifice de până acum.
     Cât despre problemele cu decesele de rujeolă, să nu uităm că ele au apărut tocmai pentru că nu am stabilit o lege clară care să contureze nu doar obligațiile statului de a asigura vaccinurile, dar și obligațiile și responsabilitățile celor care refuză indiferent din ce poziție o fac: părinți, preoți, medici etc. Și în privința viermilor din spitale, sigur că în jur de 80% din spitale sunt așa de vechi, că ar putea deveni muzee, întreținerea lor costă foarte mult datorită uzurii logisticii, aparaturii. De ani de zile nu s-au construit spitale noi, multifuncționale. Întrebarea firească este: oare acești eroi din corpul medical care lucrează în aceste „redute“, „fabrici de sănătate“ cu mijloace și buget redus nu tratează indiferent de specialitate și grupul de boli pacienți care au avut ca factor de risc sau cauzal fumatul? Primele date după șase luni de la intrarea legii în funcțiune demonstrează că ea funcționează și că există o scădere importantă a internărilor prin exacerbări de boli cronice  respiratorii, cardiace sau afecțiuni pediatrice. Toate acestea sunt economii pentru bugetul de stat.
     Cred că trebuie să încheiem acest conflict verbal, și nu numai, între fumători și nefumători, care ia uneori turnuri hilare, iar acești frustrați, acești plagiatori români care  sprijină această lege antifumat ar trebui să fie mai mult respectați.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC