Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Cum finanţăm deficitul demografic din bani publici

Viața Medicală
Dr. Alina Ioana DIDA joi, 16 ianuarie 2014
   La 22 decembrie 2013, Ministerul Sănătăţii a publicat pe site două proiecte de hotărâre de guvern privind pachetul medical de bază şi programele naţionale de sănătate, care au putut primi „observaţii şi propuneri“ în termen de zece zile, conform legii. O zi mai târziu, MS a publicat proiectul cu „lista compensatelor“, iar la 27 decembrie – Strategia naţională de sănătate 2014–2020 („Sănătate pentru prosperitate“), cu acelaşi termen pentru „propuneri“, de zece zile. Cele patru documente trasează politica de sănătate publică fără să ţină cont de îngrijorările manifestate de-a lungul timpului de societatea românească faţă de o realitate obiectivă: deficitul demografic. Mai mult, politica propusă va materializa obiectivele celor ce afirmă că drepturile sexuale şi reproductive sunt drepturi ale omului.
   Deficitul demografic creşte şi prognozele au fost confirmate în 2013 de alt record: anul cu cel mai mic număr de naşteri pentru România. Totuşi, avorturile la cerere sunt decontate în continuare din bani publici, fiind considerate „un serviciu de sănătate a reproducerii“, iar pe lista compensatelor au fost adăugate anticoncepţionalele, inclusiv pilula de a doua zi.
   În prezent, copiii cu vârste cuprinse între 16 şi 18 ani pot, conform legii, să se prezinte la medic fără un părinte doar pentru probleme de sănătate a reproducerii şi sexualitate (Legea 95/2006, art. 650 – despre acordul pacientului informat). Ei vor primi, conform Strategiei şi a HG privind „lista compensatelor“, anticoncepţionale şi „pilula de a doua zi“ la cerere şi fără ştirea părinţilor (subminarea autorităţii parentale în problemele medicale este un alt efect al Legii 95/2006). Astfel, avorturile la cerere se pot face de la 16 ani, fără semnătura părintelui; în România, 10% din avorturi sunt efectuate la fete sub 18 ani, lucru la care a contribuit şi scăderea vârstei consimţământului sexual la 15 ani, în Codul Penal.
   Toate avorturile la cerere sunt decontate din bugetul asigurărilor sociale de stat; coplata e de 200 de lei. În condiţiile în care programul de fertilizare in vitro (FIV) decontat de Casă a început în iunie pentru 2013, din lipsa fondurilor, iar FIV se decontează doar dacă se finalizează cu o naştere, se pune întrebarea: de ce să mai finanţăm din banii asiguraţilor avortul la cerere, când deficitul demografic este în creştere? Statul ar plăti circa cinci milioane de euro pe an pentru avorturi, conform unui studiu orientativ din 2012, deşi nu e făcut de un institut de sănătate publică.
   Avortul la cerere ar putea fi efectuat legal în cabinete medicale private şi contra cost, fără „compensare“ din bugetul de sănătate, care acum nu-şi permite să deconteze proteze de membre, unele intervenţii chirurgicale şi altele.
   Un filosof spunea că poţi aprecia viabilitatea unei societăţi după cum ştie să-i protejeze pe cei mai vulnerabili membri ai săi: copiii. Născuţi sau nenăscuţi. Dacă ignorăm criteriul moral, există cel puţin un motiv obiectiv pentru a nu mai finanţa avortul la cerere din bani publici: deficitul demografic. Educaţia pentru sănătate, materie şcolară gândită spre prosperitatea societăţii, nu poate ignora valorile familiale, atacate constant de secularişti şi subminate de politici publice dictate de ei.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.