Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  OPINII

Cum evităm impasul terapeutic?

Viața Medicală
Prof. dr. Emanoil CEAUŞU vineri, 4 decembrie 2015
Viața Medicală
Dr. Maria NICA vineri, 4 decembrie 2015
     Peste 50% din biomasa Terrei este reprezentată de bacterii. Se estimează că există între patru și șase mii de miliarde, de miliarde, de miliarde de bacterii și între cinci și zece milioane de specii bacteriene, din care mai puțin de 5% au fost descoperite și clasificate. Un gram de sol conține 40 de milioane de bacterii, iar un mililitru de apă dulce – un milion.
     Fiecare om adăpostește 1–1,5 kg de bacterii: 1010 colonizează cavitatea bucală, 1012 pielea și 1014 tubul digestiv; un gram de salivă conține un miliard de bacterii, iar un gram de materii fecale 100 de miliarde. Majoritatea bacteriilor din mediul înconjurător și din organismul uman sunt nepatogene (comensale și simbiotice).
     Rezistența bacteriilor la antibiotice este un fenomen natural, apărut cu mult înainte ca omul să descopere și să folosească antibioticele în practica medicală. Numeroase antibiotice sunt produse în mod natural chiar de către bacterii. Secreția de antibiotice de către bacterii are ca scop eliminarea altor bacterii, competitoare, din mediul lor înconjurător. Bacteriile producătoare de antibiotice dezvoltă concomitent și enzime, care le protejează de aceste substanțe cu efect antibacterian. Genele care codează enzimele, cu efect neutralizant față de antibiotice, se pot transmite, prin transfer interbacterian, și la alte specii bacteriene, care, la rândul lor, devin rezistente la antibiotice.
     Acest proces natural s-a intensificat mult în ultimele decenii în urma descoperirii de către om și utilizării masive a antibioticelor, a utilizării masive de biocide industriale și casnice, chimic asemănătoare sau chiar identice cu unele antibiotice, și a intensificării circulației sușelor de bacterii rezistente. Rezistența bacteriilor la antibiotice este în prezent una dintre marile amenințări de sănătate publică.
     Rezistența este prezentă în toate țările din lume dar există diferențe, uneori importante, între diferite regiuni ale lumii. Există un veritabil gradient nord-sud, cu un nivel mai scăzut al rezistenței în țările nordice. Această diferență are multiple cauze: existența sau nu a unei strategii privind controlul consumului de antibiotice (și respectarea ei), existența sau nu a unor măsuri privind prevenirea transmiterii și importului de bacterii rezistente (și respectarea lor), condițiile de igienă, nivelul de educație sanitară a populației etc.
     România a ocupat în 2011 locul al treilea în Europa (după Grecia și Cipru) la consumul de antibiotice pentru uz uman, locul al doilea în 2012 (după Grecia) și locul al treilea în 2013 (după Franța și Grecia). Peste 50% din români urmează un tratament cu antibiotice în decurs de un an (media europeană este de 10%) și aproape jumătate dintre aceștia recurg la două cure de tratament antibiotic într-un an (conform unui studiu Gfk din 2011).
     Zilnic, 600.000 de români (3% din populație) urmează un tratament cu antibiotice (2012); 40% din români efectuează tratament antibiotic pentru infecții virale (Eurbarometru 2010), iar 18% din români își administrează antibiotice obținute fără rețetă, față de media europeană de 3% (raport al Comisiei Europene, 2015). Cea mai mare cantitate de antibiotice este eliberată de farmaciile cu circuit deschis, nu de cele din spitale, dar și pentru că până la 29% din antibioticele administrate în spitale sunt procurate de pacienți din farmaciile cu circuit deschis. În România, 57% din consumul național de antibiotice este reprezentat de cefalosporine, chinolone și peniciline cu inhibitori de betalactamază.
     Numărul din ce în ce mai mare de infecții produse de bacterii rezistente la antibiotice și absența a noi antibiotice fac ca riscul de impas terapeutic să fie din ce în ce mai frecvent. Pentru a face față acestei situații, este important să găsim o soluție care să permită nu evitarea apariției rezistenței, căci bacteriile vor găsi totdeauna un mijloc de a se adapta, ci prezervarea pentru cât mai mult timp a eficacității antibioticelor disponibile. Sunt deci necesare o serie de măsuri: prevenirea infecțiilor (aplicarea cu strictețe a măsurilor elementare de igienă personală și colectivă, accesul la apă potabilă, controlul infecțiilor nosocomiale, vaccinare); reducerea consumului de antibiotice, pentru a scădea presiunea de selecție exercitată asupra bacteriilor; introducerea de noi antibiotice, necesare pentru tratarea infecțiilor produse de bacterii multirezistente; utilizarea corectă a antibioticelor existente (indicații, doze, administrare, durată etc.); descoperirea/promovarea unor căi terapeutice complementare sau alternative (inhibitori ai enzimelor bacteriene, terapii antivirulență, fagoterapie, imunoglobuline Y etc.); crearea unor structuri naționale și internaționale de supraveghere a antibiorezistenței.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC